ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7495/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 28

octombrie 2003, reclamantul J.I. a solicitat, în contradictoriu cu Casa

Județeană de Pensii Timiș, anularea hotărârii nr. 8227 din 9 octombrie 2003,

emisă de pârâtă și recunoașterea calității de beneficiar al prevederilor Legii nr.

189/2000, motivând că a avut statut de persoană refugiată din motive etnice.

Curtea de Apel Timișoara, secția

comercială și de contencios administrativ, a pronunțat sentința civilă nr. 446

din 2 decembrie 2003, prin care a admis acțiunea reclamantului J.I., a anulat

hotărârea pârâtei și a obligat-o pe aceasta, să emită o hotărâre, prin care

să-i recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al prevederilor art. 1 lit.

c) din Legea nr. 189/2000.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond

a reținut că reclamantul s-a născut în timpul refugiului părinților săi și pe

cale de consecință, dobândește statut de refugiat din motive etnice, asemeni

familiei sale.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș.

Recurenta a susținut că hotărârea

instanței de fond este lipsită de temei legal, întrucât Legea nr. 189/2000

prevede expres și limitativ, categoriile de persoane care intră sub incidența

ei și pe cale de consecință, nu se poate prezuma că beneficiază de aceleași

drepturi, și copiii născuți în timpul refugiului. S-au invocat, de asemenea, de

către recurenta-pârâtă, Precizările nr. 3233 din 12 septembrie 2002 și 3423 din

26 septembrie 2002, emise de Casa Națională de Pensii, potrivit cărora pot

dobândi statut de refugiat, copiii născuți într-un interval de maxim 300 de

zile de la data la care a început strămutarea părinților, aceasta nefiind și

situația intimatului-reclamant, care este născut la 10 septembrie 1942, iar

părinții săi au fost strămutați la 24 noiembrie 1940.

Recursul este nefondat și urmează a

fi respins, pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a apreciat corect,

ca fiind îndeplinite în cauză, prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000,

pentru că, fiind născut în timpul refugiului părinților săi, intimatul-pârât a

suportat aceleași privațiuni, de ordin moral și material, inclusiv cele

decurgând din lipsa unui domiciliu stabil, dobândind astfel statut de refugiat,

ca și familia sa.

Față de această situație, Curtea constată

că în cauză nu există motive de casare sau modificare a hotărârii de fond, în

raport cu art. 304 și 304

1

C. proc. civ. și respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

de Județeană de Pensii Timiș împotriva sentinței civile nr. 446 din 2 decembrie

2003 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 12 octombrie 2004.