ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7495/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 28 octombrie 2003, reclamantul J.I. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Timiș, anularea hotărârii nr. 8227 din 9 octombrie 2003, emisă de pârâtă și recunoașterea calității de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000, motivând că a avut statut de persoană refugiată din motive etnice. Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, a pronunțat sentința civilă nr. 446 din 2 decembrie 2003, prin care a admis acțiunea reclamantului J.I., a anulat hotărârea pârâtei și a obligat-o pe aceasta, să emită o hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul s-a născut în timpul refugiului părinților săi și pe cale de consecință, dobândește statut de refugiat din motive etnice, asemeni familiei sale. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș. Recurenta a susținut că hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal, întrucât Legea nr. 189/2000 prevede expres și limitativ, categoriile de persoane care intră sub incidența ei și pe cale de consecință, nu se poate prezuma că beneficiază de aceleași drepturi, și copiii născuți în timpul refugiului.

S-au invocat, de asemenea, de către recurenta-pârâtă, Precizările nr. 3233 din 12 septembrie 2002 și 3423 din 26 septembrie 2002, emise de Casa Națională de Pensii, potrivit cărora pot dobândi statut de refugiat, copiii născuți într-un interval de maxim 300 de zile de la data la care a început strămutarea părinților, aceasta nefiind și situația intimatului-reclamant, care este născut la 10 septembrie 1942, iar părinții săi au fost strămutați la 24 noiembrie 1940. Recursul este nefondat și urmează a fi respins, pentru următoarele considerente: Instanța de fond a apreciat corect, ca fiind îndeplinite în cauză, prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pentru că, fiind născut în timpul refugiului părinților săi, intimatul-pârât a suportat aceleași privațiuni, de ordin moral și material, inclusiv cele decurgând din lipsa unui domiciliu stabil, dobândind astfel statut de refugiat, ca și familia sa.

Față de această situație, Curtea constată că în cauză nu există motive de casare sau modificare a hotărârii de fond, în raport cu art. 304 și 304 1 C. proc. civ. și respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa de Județeană de Pensii Timiș împotriva sentinței civile nr. 446 din 2 decembrie 2003 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 octombrie 2004.