ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 671/2004

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 432 din 7 iulie 2003 a Tribunalului Constanța, s-a dispus, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) lit. b) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și g) C. pen. și în baza acestui text, cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., i-a condamnat pe inculpații: T.P., N.T. și Ș.V. la câte 2 ani închisoare. Conform art. 61 C. pen., s-a menținut liberarea condiționată a inculpatului Ș.V. din executarea pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 571/2001 a Tribunalului Constanța privind restul neexecutat de 6 zile.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate inculpaților T.P., N.T. și Ș.V. pe termenul de încercare de câte 4 ani. În temeiul art. 1 și art. 7 din Legea nr. 543/2002 s-au constatat grațiate condiționat pedepsele aplicate inculpaților. Prin aceeași hotărâre, în baza art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și g) C. pen., au mai fost condamnați inculpații: D.D. și C.P. la câte 3 ani închisoare. În baza art. 61 alin. (1) C. pen., s-a dispus revocarea liberării condiționate a inculpatului D.D. din executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 261 din 4 septembrie 1998 a Tribunalului Constanța și a contopit restul rămas neexecutat de 654 zile cu pedeapsa de 3 ani închisoare, urmând să execute 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

De asemenea, în baza art. 61 alin. (1) C. pen., s-a dispus revocarea liberării condiționate a inculpatului C.P. din executarea pedepsei de un an și 2 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 571 din 21 decembrie 2001 a Tribunalului Constanța, și a contopit restul rămas neexecutat de 126 zile cu pedeapsa de 3 ani, urmând să execute 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. S-a luat act că partea vătămată S.N.I.F., sucursala Constanța nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind acoperit prin restituirea bunurilor sustrase. Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut în fapt că, în noaptea de 27 iulie 2002, inculpații au sustras 10 bare (patine) de rulare, din sistemul S.R.P.

1 Hațeg, județul Constanța parte a Sistemului de Irigații Carasu, fiind surprinși de organele poliției imediat după săvârșirea faptei. Având în vedere că valoarea de inventar a acestor bare de 74.800.000 lei a fost stabilită fără a fi luată în considerare uzura și ținând seama că sistemul de irigații de unde au fost sustrase barele se afla în conservare din anul 1996 și a devenit inutilizabil datorită furturilor repetate, instanța a considerat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile agravantei prevăzută de art. 209 alin. (3) lit. b) C. pen., care se referă numai la furtul unor componente ale sistemelor de irigații funcționale. Ca urmare s-a procedat la schimbarea încadrării juridice și reținerea vinovăției inculpaților pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și g) C. pen.

S-a mai apreciat că pentru inculpații T.P., N.T. și Ș.V. scopul pedepselor, coborâte sub minimul legal prin recunoașterea circumstanțelor atenuante poate fi atins și fără privare de libertate aplicându-se dispozițiile art. 81 C. pen. De asemenea, s-a mai constatat că aceste pedepse sunt grațiate conform art. 1 din Legea nr. 543/2002. Referitor la ceilalți doi inculpați D.D. și C.P. s-a apreciat că se impune executarea pedepselor în regim de detenție, conform art. 57 C. pen. Situația de fapt și vinovăția inculpaților au fost stabilite în baza procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante, a declarațiilor martorilor C.V. și C.I., a adreselor întocmite de partea vătămată S.N.I.F., sucursala Constanța, probe coroborate cu declarațiile inculpaților.

Curtea de Apel Constanța, secția penală, prin decizia penală nr. 331 din 6 octombrie 2003, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, a desființat în parte sentința primei instanțe și rejudecând cauza a înlăturat aplicarea art. 61 C. pen., față de inculpatul S.V. și a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților D.D. și C.P. în dispozițiile art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și g), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii atacate și au fost respinse, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații T.P., N.T., D.D. și C.P. Pentru a decide astfel instanța de control judiciar primind criticile din apelurile parchetului și inculpatului Ș.V., a considerat că referitor la acest inculpat, nu sunt incidente dispozițiile art. 61 C. pen., el nefiind recidivist.

De asemenea, a fost considerată întemeiată susținerea din apelul parchetului, în sensul că la data săvârșirii furtului, inculpații C.P. și D.D. se aflau în stare de recidivă prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., dispoziție pe care prima instanță nu a aplicat-o în privința celor doi inculpați. Referitor la critica din apelul procurorului, în sensul greșitei schimbări a încadrării juridice prin înlăturarea agravantei prevăzută de art. 209 alin. (3) lit. b) C. pen., s-a apreciat că nu este fondată, întrucât această dispoziție legală privește numai la sustragerea unor componente de la sistemele de irigație aflate în stare tehnică de funcționare, nicidecum la cele inutilizabile, cum este cel de la care inculpații au sustras componente.

De asemenea, instanța de apel a considerat nefondate solicitările inculpaților apelanți, de reducere a pedepselor aplicate, apreciind că au fost respectate dispozițiile art. 72 C. pen. Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, care, invocând dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., a susținut că faptei săvârșite de cei cinci inculpați i s-a dat o greșită încadrare juridică prin înlăturarea dispozițiilor art. 209 alin. (3) lit. b) C. pen. S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecarea cauzei. Recursul declarat este întemeiat. În conformitate cu dispozițiile art. 209 alin. (3) lit. b) C. pen., se pedepsește cu închisoarea de la 4 la 18 ani închisoare furtul de componente ale sistemelor de irigații.

Din examinarea textului rezultă că furtul unor astfel de bunuri se sancționează mai grav, nefăcându-se nici o distincție între sistemele de irigație aflate în stare de funcționare ori de conservare, sau sistemele inutilizabile. Mai este de menționat că potrivit dispozițiilor art. 1 și art. alin. (1) 10 din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 84/1996, amenajările de îmbunătățiri funciare sunt lucrări complexe de construcții hidrotehnice prin care se asigură surse de apă pentru irigarea culturilor agricole, iar scoaterea din funcțiune a amenajărilor finanțate de la bugetul de stat se face prin hotărâre a Guvernului. Din adresa nr. 519 din 7 februarie 2003 a S.N.I.F., sucursala Constanța rezultă că Stația S.R.P.

Hațeg se află în conservare din anul 1996, că piesele sustrase, componente ale unui agregat de pompare, cu o valoare economică semnificativă de 74.800.000 lei, sunt în stare bună și că nu se impune valorificarea lor ca fier vechi. În același act s-a menționat că stația este păzită de către salariații societății conform programului întocmit cu Poliția comunei Adamclisi, iar în adresa nr. 3108 din 1 iulie 2003 transmisă primei instanțe s-a precizat că stația de pompare aflată în conservare și păzită a devenit inutilizabilă ca urmare a furturilor repetate nefiind propusă pentru reabilitare. Această stare a Stației S.R.P. 1 Hațeg, aparținând sucursalei Constanța a S.N.I.F. SA, desigur remediabilă nu poate scoate de sub incidența agravantei prevăzută de art. 209 alin. (3) lit. b) C. pen., furtul de componente ale sistemului de irigații menționat, protejat juridic de norma penală incriminatoare.

Dimpotrivă, prin introducerea în Codul penal a acestui text conform O.U. nr. 207/2000 modificată prin Legea nr. 456/2001 au fost avute în vedere toate componentele sistemelor de irigații așa cum sunt definite de Legea nr. 84/1996, indiferent dacă în mod concret elementele alcătuitoare ale acelor sisteme funcționează sau nu. În cauză nu a rezultat că prin hotărâre a guvernului, Stația S.R.P. Hațeg din cadrul S.N.I.F. ar fi fost scoasă din funcțiune, iar valoarea redusă a prejudiciului cauzat și starea bunurilor sustrase, pot fi avute în vedere ca circumstanțe atenuante conform art. 72 și art. 74 C. pen. În consecință, fapta celor cinci inculpați de a sustrage în noaptea de 29 iulie 2002, componente ale sistemelor de irigații din Stația de irigații S.R.P.

1 Hațeg aparținând părții vătămate S.N.I.F., sucursala Constanța, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și g) și alin. (3) lit. b) C. pen., nicidecum ale celei prevăzute de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a) și g) C. pen., reținută de instanțe. Întrucât instanțele au dat o greșită încadrare juridică faptelor, cu consecința aplicării beneficiului grațierii conform art. 1 din Legea nr. 543/2002, motivele de casare invocate în recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța prevăzute de art. 385 9 alin. (1) pct. 17 și 17 1 C. proc. pen., sunt întemeiate. Așa fiind, Curtea, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc.

pen., urmează a admite recursul declarat de procuror și a casa decizia atacată cât și sentința primei instanțe cu privire la încadrarea juridică a faptei și la aplicarea art. 1 din Legea nr. 543/2002, pe care o va înlătura. Potrivit art. 334 C. proc. pen., se va dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. g) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) lit. g) și alin. (3) lit. b) C. pen. și prin menținerea circumstanțelor atenuante, justificat aplicate, față de conduita sinceră a făptuitorilor și valoarea prejudiciului cauzat, se va dispune condamnarea inculpaților T.P., N.T. și Ș.V. la câte 2 ani închisoare și a inculpaților D.D.

și C.P., ambii aflați în starea de recidivă prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., la câte 3 ani închisoare. Se vor menține dispozițiile de revocare conform art. 61 C. pen., a liberării condiționate din executarea pedepselor anterioare și se va dispune contopirea cu pedepsele aplicate în cauză a restului rămas neexecutat de inculpatul D.D. din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 261 din 4 septembrie 1998 a Tribunalului Constanța și 126 zile rămas neexecutat de inculpatul C.P., din pedeapsa de un an și 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 571 din 21 decembrie 2001 a Tribunalului Constanța, urmând ca aceștia să execute câte 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

Având în vedere dispozițiile art. 86 1 și art. 86 2 C. pen., ținând seama de durata pedepselor ce se vor aplica, de câte 2 ani închisoare, de lipsa antecedentelor penale și apreciind că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru inculpații T.P., N.T. și Ș.V., chiar fără executarea pedepsei aceștia nu vor mai săvârși infracțiuni, Curtea va dispune suspendarea executării pedepselor sub supraveghere pe durata de câte 4 ani. Se vor aplica dispozițiile art. 86 3 alin. (1) C. pen., stabilindu-se măsurile de supraveghere la care urmează să se supună inculpații pe durata termenului de încercare și se va stabili ca onorariile pentru apărătorii din oficiu desemnați inculpaților să fie plătite din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța împotriva deciziei penale nr. 331/ P din 6 octombrie 2003 a Curții de Apel Constanța, privind pe inculpații T.P., N.T., Ș.V., D.D. și C.P. Casează decizia și sentința penală nr. 432 din 7 iulie 2003 a Tribunalului Constanța, cu privire la încadrarea juridică a faptei și la aplicarea art. 1 din Legea nr. 543/2002, pe care o înlătură. Conform art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. g) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. g) și alin. (3) lit. b) C. pen. și prin menținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 și art. 76 C. pen., condamnă pe inculpații T.P., N.T.

și Ș.V. la câte 2 ani închisoare, iar pe inculpații D.D. și C.P., cu menținerea, pentru ambii, a aplicării art. 37 lit. a) C. pen., la câte 3 ani închisoare. Menține dispoziția de revocare a liberării condiționate a celor doi inculpați din pedepsele anterioare și contopește restul de 654 zile rămas neexecutat de inculpatul D.D. din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 261 din 4 septembrie 1998 a Tribunalului Constanța și 126 zile rămas neexecutat de inculpatul C.P. din pedeapsa de un an și 2 luni închisoare aplicată prin sentința nr. 571 din 21 decembrie 2001 a Tribunalului Constanța cu pedepsele aplicate în cauză, urmând ca acești inculpați să execute câte 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen.

În baza art. 86 1 C. pen., dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor de câte 2 ani închisoare aplicate inculpaților T.P., N.T. și Ș.V., pe durata unui termen de încercare de 4 ani. Conform art. 86 3 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpații se vor supune următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte lunar în ultima zi de vineri la postul de poliție de la locul de domiciliu; b) să anunțe în prealabil, organului de poliție desemnat orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Onorariile de avocat în sumă de câte 400.000 lei pentru apărarea din oficiu a fiecărui inculpat, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 februarie 2004.