ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1239/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 178 din 6

noiembrie 2003 a Tribunalului Neamț, inculpatul B.C. a fost condamnat la

pedeapsa de 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie,

prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a)

C. pen., cu art. 37 lit. a) C. pen.

În temeiul art. 61 C. pen., s-a

dispus revocarea liberării condiționate pentru restul de pedeapsă de 488 zile

rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința

penală nr. 134 din 7 mai 2001 a Judecătoriei Buhuși pe care îl contopește cu

pedeapsa stabilită pentru fapta dedusă judecății, urmând ca inculpatul să

execute pedeapsa de 10 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen.

Măsura arestării preventive a

inculpatului a fost prelungită până la data de 3 ianuarie 2004, ora 11.

Timpul arestării preventive a fost

dedus din pedeapsa aplicată de la 7 august 2003, la zi.

În baza art. 14 C. proc. pen. și

art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat să plătească părții civile suma de

1.690.000 lei cu titlu de daune materiale.

În baza art. 191 C. proc. pen.,

inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă

de 6.000.000 lei.

Prin aceeași hotărâre

judecătorească, inculpata G.M.M. a fost condamnată la pedeapsa de 3 ani

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, prevăzută de art. 221

C. pen., În temeiul dispozițiilor art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 3

luni.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

În seara zilei de 6 august 2003,

inculpatul B.C., observând că partea vătămată N.G. are bani asupra sa, a

urmărit-o împreună cu V.D., amândoi lovind-o de mai multe ori; victima a căzut

în șanț, iar inculpatul i-a sustras un portmoneu cu suma de un milion lei.

În urma agresiunii exercitate asupra

sa, partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat 8-9 zile de îngrijiri

medicale (certificat medico-legal nr. 963 din 8 august 2003 a Serviciului de

medicină legală Neamț).

Situația de fapt și vinovăția

inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în

cauză: proces-verbal de consemnare a plângerii, proces-verbal de cercetare la

fața locului, acte medico-legale, declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor

I.G., S.M., S.G.E., D.B.E., B.M., V.D.D., declarațiile învinuitei G.M.M.,

proces-verbal de percheziție domiciliară, planșe fotografice, dovezi de predare

a bunurilor sustrase, declarațiile inculpatului care a recunoscut săvârșirea

faptei reținute în sarcina sa.

Curtea de Apel Bacău, prin decizia

penală nr. 501 din 16 decembrie 2003, a admis apelul declarat de inculpatul

B.C., reducând pedeapsa aplicată de la 10 ani închisoare la 8 ani și 6 luni

închisoare.

S-a menținut revocarea liberării

condiționate pentru restul de 488 zile rămas neexecutat din condamnarea

anterioară, rest pe care îl contopește cu pedeapsa aplicată prin prezenta,

urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare.

Restul dispozițiilor sentinței au

fost menținute.

Măsura arestării preventive a

inculpatului a fost menținută, iar detenția a fost dedusă de la 6 noiembrie

2003, la zi.

Onorariul apărătorului din oficiu în

sumă de 400.000 lei se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Instanța de control judiciar a constatat că

situația de fapt, încadrarea juridică și vinovăția inculpatului au fost

stabilite pe baza probelor administrate în cauză, corect administrate și just

interpretate.

Având în vedere poziția procesuală

sinceră a inculpatului, vârsta acestuia, instanța de apel a apreciat că

pedeapsa de 10 ani închisoare este prea severă și a redus-o la 8 ani și 6 luni

închisoare.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs în termen legal inculpatul B.C., solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârilor atacate și reindividualizarea pedepsei aplicate, în sensul

reducerii cuantumului acesteia.

Temeiul juridic al recursului îl

constituie dispozițiile art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Examinând recursul, Înalta Curte de

Casație și Justiție constată că acesta este nefondat.

Instanța de apel a dat eficiența

cuvenită prevederilor articolului 72 C. pen., interpretând în mod temeinic atât

criteriile referitoare la pericolul social al infracțiunii săvârșite,

modalitatea de comitere a faptei (noaptea, de către două persoane împreună),

consecințele acesteia asupra victimei care a suferit leziuni traumatice care au

necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale, cât și pe cele referitoare la

persoana inculpatului care are statutul de recidivist, în antecedentele sale

penale regăsindu-se săvârșirea de infracțiuni de același gen, dar și vârsta

acestuia de 25 ani la data faptei, precum și sinceritatea de care a dat dovadă

pe parcursul procesului penal.

Înalta Curte de Casație și Justiție

constată că, prin modalitatea de executare și cuantumul ei, pedeapsa aplicată

inculpatului este în măsură să asigure realizarea scopului coercitiv-educativ

al acesteia, astfel cum este stabilit de art. 52 C. pen.

Pentru aceste motive, constatând că

pedeapsa aplicată este necesară și justificată, neimpunându-se reducerea

cuantumului ei, Înalta Curte urmează să respingă, ca nefondat, recursul

inculpatului B.C.

Timpul arestării preventive se va

deduce din pedeapsa aplicată de la 7 august 2003 la 3 martie 2004.

Recurentul inculpat va fi obligat la

plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu

avansându-se din fondul Ministerului Justiției.

Văzând dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 385

17

alin. (4) C. proc. pen. și

art. 88 C. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul B.C. împotriva deciziei penale nr. 501 din 16 decembrie

2003 a Curții de Apel Bacău.

Deduce din pedeapsă, timpul

arestării preventive a inculpatului de la 7 august 2003 la 3 martie 2004.

Obligă pe recurent la plata sumei de

1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 3

martie 2004.