ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4382/2003

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul Timiș, prin sentința penală

nr. 746 din 9 octombrie 2002, pronunțată în dosar nr. 3242/2002, în baza art. 312

alin. (1) teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., a

condamnat pe inculpații:

B.C., I.I., F.M. și P.C., la câte:

- 4 ani închisoare și 2 ani

interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru

săvârșirea infracțiunii de trafic de stupefiante.

D.O., M.G. și P.M., la câte:

- 5 ani închisoare și 2 ani

interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru

săvârșirea infracțiunii de trafic de stupefiante.

A interzis inculpaților drepturile

prevăzute de art. 64 C. pen., pe durata prevederilor art. 71 C. pen.

În baza art. 88 C. pen. și art. 350 C.

proc. pen. a dedus din pedepsele aplicate inculpaților reținerea și arestul

preventiv de la 10 februarie 2002, la 11 martie 2002, pentru inculpații B.C., I.I.,

F.M. și P.C. și de la 10 februarie 2002, la zi, pentru inculpații D.O., M.G. și

P.M. și a menținut starea de arest a inculpaților D.O., M.G. și P.M.

În baza art. 118 lit. e) C. pen., a

dispus confiscarea cantității de 15,150 kg. mercur metalic, ridicată de

organele de poliție de la inculpata F.M.

În baza art. 191 alin. (1) și (2) C.

proc. pen., a obligat inculpații să plătească statului câte 1.500.000 lei

cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel prima

instanță a reținut următoarele:

În data de 10 februarie 2002

organele de poliție din cadrul CZCCOA Timișoara au fost sesizate de martorul P.T.

că i s-a oferit spre cumpărare o cantitate de mercur industrial. Martorul a

declarat, că în aceeași zi i s-a oferit de către inculpatul D.O. o probă de

0,150 kg. Mercur, pentru a-l prezenta eventualelor persoane interesate pentru

achiziționarea întregii cantități.

Martorul s-a prezentat la CZCCOA

Timișoara, unde a predat proba de mercur primită de la inculpat și a făcut

declarații în legătură cu activitatea infracțională ce urma să se deruleze

astfel încât organele de poliție au procedat la realizarea și constatarea

infracțiunii flagrante în după amiaza zilei de 10 februarie 2002.

Cu această ocazie, într-un

autoturism parcat în imediata apropiere a unui imobil, au fost prinși în

flagrant în timp ce ofereau spre vânzare cantitatea de 15 kg mercur metalic de

puritate înaltă inculpatul D.O., inculpata F.M. și învinuita P.P.

După realizarea infracțiunii

flagrante s-a procedat la efectuarea unei percheziții la domiciliul inculpatei F.M.,

ocazie cu care au fost identificați și ceilalți inculpați.

În urma audierii, s-a stabilit

următoarea stare de fapt:

La sfârșitul anului 2001 inculpata F.M.,

împreună cu inculpatul M.G. cunoscând că în orașul Onești există persoane care

dețin mercur industrial, au luat hotărârea să procure o cantitate din acest

metal, pe care urmau să-l vândă. În aceste condiții inculpatul M.G. l-a

contactat telefonic pe inculpatul P.M. și i-a solicitat acestuia să găsească

persoana ce deține mercur industrial, pentru a-l achiziționa.

P.M. a luat legătura cu inculpatul P.C.,

informându-l pe acesta despre oferta făcută cu inculpații M.G. și F.M. La

rândul său inculpatul P.M. l-a contactat telefonic pe inculpatul I.I. în

localitatea Onești, acesta spunându-i că deține cantitatea de 15 kg de mercur

industrial, pe care este de acord să o vândă.

Inculpatul P.M. l-a informat pe

inculpatul P.C. că a găsit persoana care deține mercur, iar acesta la rândul

său a informat-o pe inculpata F.M., căreia i-a solicitat să trimită o persoană,

pentru a aduce mercurul.

Astfel, în data de 08 februarie 2002,

inculpatul B.C. împreună cu inculpatul M.G. s-au deplasat la domiciliul lui P.M.,

iar a doua zi, în 09 februarie 2002, toți trei însoțiți fiind de inculpatul P.M.,

s-au deplasat în orașul Onești, unde l-au contactat pe inculpatul I.I.,

persoană ce deținea mercurul. Acesta a luat mercurul și toți inculpații s-au

deplasat din Onești în Timișoara, drum parcurs cu autoturismul proprietatea

inculpatului B.C., autoturism ce a fost indisponibilizat în vederea

confiscării.

Ajunși în Timișoara inculpații P.C.,

I.I. și P.M. au fost cazați la domiciliul inculpatei F.M. situat, iar

inculpații F.M. și B.C. s-au cazat la domiciliul învinuitei P.P. Cantitatea de

15.150 kg mercur industrial a fost depozitată la domiciliul inculpatei F.M.

Anterior acestei date, F.M. l-a

contactat pe inculpatul D.O., pe care l-a informat că împreună cu M.G. deține

spre vânzare o cantitate de mercur alb. În aceste condiții inculpatul D.O. s-a

oferit să găsească un client dornic să achiziționeze această cantitate de

mercur.

Inculpatul D.O. l-a contactat pe

martorul P.T., căruia i-a oferit spre vânzare cantitatea de 15 kg de mercur alb,

oferindu-i și o mostră de 0,150 kg, pentru a-și face o părere despre cantitatea

mercurului.

După ce martorul P.T. a

încunoștințat organele de poliție despre oferta ce o primise, s-a procedat la

realizarea și constatarea infracțiunii flagrante, ocazie cu care au fost

surprinși inculpații D.O și F.M. și învinuita P.P., în timp ce ofereau spre

vânzare cantitatea sus menționată de mercur alb.

Din cercetările efectuate a rezultat

că în cazul în care comercializarea mercurului s-ar fi realizat în municipiul Timișoara,

iar acțiunea infracțională a acestora nu ar fi fost stopată, profitul rezultat

din vânzarea mercurului s-ar fi împărțit după cum urmează, inculpatul I.I. ar

fi primit 20 milioane lei, inculpatul D.O. 4 milioane lei, iar inculpații P.M.,

P.C., M.G., B.C și F.M., câte 200 mărci germane.

În ceea ce privește proveniența

mercurului traficat în cauză, nu s-a putut stabili cu exactitate acest lucru,

având în vedere că inculpatul I.I. a susținut că l-ar fi achiziționat de la

persoane necunoscute din Onești, iar inculpata F.M. a susținut că acest mercur

ar fi aparținut cumnatului său P.V., care a decedat în urmă cu 5 ani.

În ceea ce privește pe învinuita P.P.,

având în vedere că din materialul probator administrat în cauză, rezultă că în

după amiaza zilei de 10 februarie 2002, aceasta a fost rugată de inculpata F.M.

să o ajute să transporte la domiciliul inculpatei o plasă, până în parcarea

situată în imediata apropiere a locuinței acesteia fără a fi informată cu

privire la faptul că în plasă se găsește un recipient, care conține mercur

apreciindu-se că în sarcina acesteia nu s-a putut reține săvârșirea

infracțiunii, prevăzută de art. 312 alin. (1) C. pen., lipsindu-i latura

subiectivă, astfel că s-a dispus în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen.,

scoaterea acesteia de sub urmărire penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii.

Împotriva sentinței penale nr. 746

din 9 octombrie 2002 au declarat apel inculpații P.M., M.G., P.C., F.M., B.C., D.O.

și I.I.

În motivare, inculpatul B.C. a

solicitat în principal achitarea, pe motiv că nu a participat cu vinovăția la

comiterea faptei, iar în subsidiar a cerut suspendarea condiționată a pedepsei.

Ceilalți inculpați nu au contestat

în motivele de apel vinovăția, dar au solicitat reindividualizarea pedepselor

aplicate, arătând că acestea sunt prea mari, în raport de fapta comisă.

Curtea de Apel Timișoara a constatat

că apelurile sunt întemeiate.

În ceea ce-l privește pe inculpatul B.C.,

Curtea apreciază, că motivul principal de apel nu poate fi luat în considerare,

deoarece din probe a rezultat că el cunoștea caracterul ilegal al faptei sale.

El a asigurat serviciile de transport pentru inculpatul M.G. și a primit și

bani pentru aceasta. În acest context nu se poate susține că nu ar exista

latura subiectivă, astfel că nu se impune achitarea.

Examinând celelalte motive de apel

invocate de inculpați, Curtea, examinând cauza în ansamblu, apreciază că

pedepsele aplicate sunt prea mari în raport de criteriile prevăzute în art. 72 C.

pen., chiar dacă unii din inculpați au antecedente penale, nu se poate face

abstracție de pericolul concret al faptei.

Inculpații au traficat mercur într-o

cantitate relativ mică (15 kg), astfel că pedepsele de câte 5 și 4 ani aplicate

sunt prea aspre.

Așa fiind, prin decizia penală nr. 500

din 18 decembrie 2002, s-a desființat sentința în latura penală sub aspectul

cuantumului pedepselor.

Rejudecând, s-au aplicat pedepse de

câte 4 ani închisoare, pentru inculpații P.M., M.G. și D.O. și de câte 3 ani

închisoare, pentru inculpații F.M., P.C., B.C. și I.I., menținând restul

dispozițiilor.

Împotriva acestei decizii au

formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și inculpații M.G.,

D.O., P.M., B.C., I.I., F.M. și P.C.

Parchetul a criticat hotărârea sub

aspectul individualizării în sensul că pedepsele aplicate sunt prea blânde,

avându-se în vedere că o parte din inculpați au antecedente penale.

Inculpații au criticat hotărârea tot

sub aspectul individualizării pedepselor, solicitând în acest sens reducerea

acestora și aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen.

Examinând cauza, sub aspectul

motivelor invocate analizate, prin prisma dispozițiilor art. 385

9

pct.

14 C. proc. pen., constată că atât recursurile inculpaților cât și al

Parchetului sunt nefondate.

Instanța de apel a avut în vedere la

individualizarea pedepselor aplicate inculpaților toate criteriile, prevăzute

în dispozițiile art. 72 C. pen., astfel că o reindividualizare în sensul

reducerii acestora sau a majorării nu se impune.

Astfel, s-a dat eficiență atât

pericolului social al faptei săvârșite dar și a modului în care a fost

concepută fapta și a participării fiecărui inculpat la săvârșirea faptei cât și

a datelor ce caracterizează persoana fiecăruia.

Examinând cauza din oficiu în raport

de dispozițiile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., se constată că nu

sunt motive care să conducă la casarea hotărârii astfel că, recursurile vor fi

respinse potrivit dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și de către inculpații M.G., D.O.,

P.M., B.C., I.I., F.M. și P.C., împotriva deciziei nr. 500 din 18 decembrie

2002 a Curții de Apel Timișoara, ca nefondate.

Compută din pedepsele aplicate

inculpaților M.G., D.O. și P.M., durata arestării preventive de la 10 februarie

2002, la zi, pentru toți.

Obligă pe recurenții inculpați B.C.,

I.I., F.M. și P.M. să plătească statului fiecare 1.000.000 lei și pe D.O., P.C.

și M.G. fiecare 1.400.000 reprezentând cheltuieli judiciare, în care se include

și onorariul apărătorului din oficiu în sumă de câte 400.000 lei pentru ultimii

trei inculpați, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 9

octombrie 2003.