ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4822/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Caraș-Severin, prin sentința penală nr. 35 din 14 februarie 2002, pronunțată în dosarul nr. 948/2001, în baza art. 175 lit. i) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul P.M. la 20 ani închisoare.

În baza dispozițiilor art. 180 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. b) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat la 3 luni închisoare.

În baza art. 180 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. b) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat la 3 luni închisoare.

În baza dispozițiilor art. 180 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. b) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat la 3 luni închisoare.

În baza dispozițiilor art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat la două pedepse de câte 6 luni închisoare.

În baza dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 20 ani închisoare.

Conform dispozițiilor art. 53 pct. 2 lit. a), raportat la art. 65 alin. (2) C. pen., s-a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen., ca pedeapsă complementară, pe o durată de 7 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 71 C. pen., de la rămânerea definitivă a sentinței și până la terminarea pedepsei integrale, inculpatul a fost lipsit de exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

În baza dispozițiilor art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului.

În conformitate cu dispozițiile art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării preventive, începând cu data de 27 iunie 2002 până la zi.

În baza dispozițiilor art. 113 alin. (3) C. pen., raportat la art. 112 lit. a) C. pen., l-a obligat pe inculpatul P.M. la tratament medical, în condiții de ambulator, prin rețeaua sanitară a Direcției Penitenciarelor, până la însănătoșire.

Conform dispozițiilor art. 112 lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a bâtei tip base-ball, corp delict.

În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen., art. 998 și art. 999 C. civ., l-a obligat pe inculpat față de partea civilă C.F. la plata sumei de 20.000.000 lei daune morale.

A respins celelalte pretenții civile.

A luat act de faptul că părțile vătămate G.R., T.I., R.C., C.I. și B.A. nu s-au constituit părți civile.

A stabilit pe seama apărătorului din oficiu, desemnat pentru inculpat, conform art. 171, art. 189, și art. 294 C. proc. pen., onorariul avocațial în sumă de 250.000 lei, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

În baza dispozițiilor art. 191 alin. (1) C. proc. pen., l-a obligat pe inculpat să plătească statului suma de 5.000.000 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în fapt următoarele:

În după-amiaza zilei de 25 iunie 2000, inculpatul P.M. a consumat băuturi alcoolice împreună cu martorul R.I. la barul T. din municipiul Reșița.

În jurul orei 18,00, inculpatul împreună cu R.I. au plecat spre Piața Reșița Sud, inculpatul gândindu-se că H.M., concubina sa, ar putea fi în piață.

Inculpatul a solicitat și a primit o bâtă tip base-ball de la o persoană care vindea mere pe stradă, persoană pe care cei doi nu au recunoscut-o.

În apropierea barului SC A.I. SRL din apropierea Gării Reșița Sud, inculpatul a lovit fără motiv pe victima C.A. cu mâna în zona feței. Acesta a fost tras de-o parte de martorul R.I., însă s-a desprins și, cu bâta tip base-ball, a lovit victima în cap, în zona parietal stânga. Victima a căzut la pământ, iar inculpatul, fiind luat de R.I., a plecat spre Piața Reșița Sud.

Victima a fost transportată la Spitalul județean Timișoara, unde a decedat în aceeași zi.

Din raportul medico-legal nr. 354 din 27 iunie 200, rezultă că moartea a fost violentă și s-a datorat dilacerării și contuziilor cerebrale, hemoragiei ventriculare în cadrul unui traumatism cranio-cerebral acut deschis cu fractură de boltă și de bază de craniu cu hemoragie leptomeningee și hematom epicranian. Fractura de bază și de boltă craniană s-a produs prin lovire cu sau de corpuri dure.

Martorii aflați la fața locului au confirmat starea de fapt expusă mai sus, însă inculpatul a declarat că nu-și amintește nimic în legătură cu fapta, reținând totuși că anterior săvârșirii faptei a consumat băuturi alcoolice și că tot timpul a fost împreună cu prietenul său, martorul R.I. și că seara, ajungând acasă a vizionat meciul de fotbal România – Italia.

În drept, inculpatul P.M. a săvârșit o faptă ce constituie infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 175 lit. i) C. pen.

În continuare, înarmat cu aceeași bâtă de base-ball, inculpatul a lovit, la întâmplare cinci persoane, care treceau pe stradă, în acele momente. La două din acestea le-a produs leziuni: R.C. (8 zile de îngrijiri medicale) și C.I. (8 zile de îngrijiri medicale), iar celelalte trei (B.A.V., T.I., G.R.) nu au necesitat îngrijiri medicale.

Inculpatul nu a recunoscut comiterea faptelor, motivând că se afla într-o avansată stare de ebrietate, încercând că susțină că posibil autor al acestor fapte a fost însoțitorul său R.I., variantă infirmată categoric de probele administrate.

În cauză au fost depuse două rapoarte de expertiză medico-legală: nr. 16/10353 din 27 noiembrie 2000 și cel de-al doilea, administrat în faza cercetării judecătorești ambele constatând că inculpatul suferă de tulburare de personalitate de tip antisocial decompensată-nevrotic și că poate fi tratat în rețeaua sanitară a D.G.P., cu respectarea indicațiilor terapeutice.

Într-o altă cauză, inculpatul a mai fost expertizat din punct de vedere psihiatric, stabilindu-se că a avut discernământul mult diminuat în raport cu fapta pentru care era cercetat (nr. A-75din 16 februarie 2000 a Laboratorului de Medicină Legală Reșița).

Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin și inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Parchetul a solicitat înlăturarea prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen., completarea încadrării juridice a faptei prin raportarea prevederilor art. 174 la art. 175 lit. i) C. pen. și deducerea duratei reținerii din data de 26 iunie 2002, de la care începe prevenția.

Inculpatul, la rândul său, a solicitat casarea cauzei cu trimitere spre rejudecare la prima instanță în vederea administrării tuturor probelor și, în mod special, trimiterea celor două expertize cu concluzii contradictorii la Comisia Superioară Medico-Legală, în vederea avizării.

Verificând hotărârea, instanța de apel a constatat că tribunalul, pe baza probelor administrate, a reținut în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului.

Expertiza medico-legală psihiatrică efectuată la nivelul I.M.L. Prof. dr. Mina Minovici nu conține concluzii contradictorii în raport de primul raport de expertiză întocmit de Laboratorul de medicină legală Reșița, astfel că nu se impune avizul Comisiei Superioare Medico-Legale.

Cele trei motive invocate de parchet au fost admise în totalitate.

Prima instanță a dispus în mod greșit condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 175 lit. i) C. pen., fără să rețină textul-cadru, adică art. 174 care se raportează la forma calificată a infracțiunii de omor, respectiv art. 175 C. pen.

Întrucât, de asemenea, prima instanță nu a dedus și timpul reținerii din 26 iunie 2002, ci numai arestarea preventivă începând cu 27 iunie 2002, a fost admis și acest motiv.

În fine, instanța de fond a reținut cinci infracțiuni prevăzute de art. 180 alin. (1) sau alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., faptele nefiind comise în formă continuată.

Prin decizia penală nr. 263/ A din 26 iunie 2002 a Curții de Apel Timișoara, au fost admise apelurile parchetului și inculpatului P.M. și, rejudecând cauza:

- a aplicat dispozițiile art. 174 alături de art. 175 lit. i) C. pen.;

- a înlăturat aplicarea prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen., în cazul infracțiunii prevăzute de art. 180 alin. (2) C. pen.;

- a dedus din pedeapsă reținerea de 24 de ore din 26 iunie 2002.

A menținut pedepsele aplicate și pedeapsa rezultantă ca urmare a contopirii.

Inculpatul, nemulțumit de această hotărâre, a atacat-o cu recurs pe care l-a înaintat Curții Supreme de Justiție, secția penală.

El a solicitat, în principal, achitarea, invocând prevederile art. 48 C. pen., motivând că nu a avut discernământ la momentul comiterii faptei, iar în subsidiar, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., în cea prevăzută și pedepsită de art. 183 C. pen., întrucât nu a urmărit producerea decesului victimei și nici nu a acceptat un asemenea rezultat.

Recursul declarat urmează a fi respins ca nefondat pentru ambele motive.

În raport de actele medico-legal depuse la dosar: raport medico-legal psihiatric din 16 februarie 2000, raport de nouă expertiză medico-legală psihiatrică a I.M.L. Mina Minovici București efectuată în cauza de față, în faza de urmărire penală și raport de expertiză medico-legală a aceluiași institut concluzionează că inculpatul suferă de „tulburare de personalitate de tip polimorf predominant antisocială și că are capacitate psihică de apreciere critică asupra faptelor de care este învinuit și față de care are discernământul păstrat.”

În aceste condiții, în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 48 C. pen., inculpatul recurent având discernământ în raport de faptele comise.

Cel de-al doilea motiv invocat se referă la schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., în infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen. Și acest motiv va fi respins.

Probele administrate în cauză relevă fără dubiu că inculpatul a lovit victima cu o bâtă de base-ball, deci un obiect vulnerant idoneu producerii rezultatului letal, că lovitura a fost aplicată cu mare intensitate, în regiunea capului, deci într-o zonă anatomică vitală.

De altfel, lovitura a produs dilacerare și contuzii cerebrale, hemoragie ventriculară ca urmare a acestui traumatism cranio-cerebral acut deschis cu fractură de boltă și de bază de craniu cu hemoragie leptomeningee și hematom epicranian.

În plus, victima a mai prezentat leziuni la nivelul ochilor care, ca și leziunea majoră epicraniană care a provocat decesul, s-au produs prin lovire directă și repetată cu corpuri dure.

În aceste condiții nu se poate accepta ideea producerii unui rezultat praeterintenționat, supravenit, acțiunea agresivă în sine și obiectul vulnerant folosit, sunt elemente care relevă cu claritate intenția directă a inculpatului de a ucide victima.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.M. împotriva deciziei penale nr. 263/ A din 26 iunie 2002 a Curții de Apel Timișoara.

Deduce din pedeapsă reținerea și arestarea preventivă de la 26 iunie 2000, la 12 noiembrie 2002.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 12 noiembrie 2003.