ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5525/2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5525/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursurilor de față,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 24 din 20 februarie

2003, Tribunalul Caraș-Severin a condamnat, printre alții, pe inculpații:

B.P. la 20 ani închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 174, art. 175 lit. a) și

art. 176 lit. d) C. pen.; 15 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.

26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) și f) C. pen., cu aplicarea art. 13 C.

pen.; 25 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 174, art. 175 lit.

a) și art. 176 lit. c) și d) C. pen. și la 15 ani închisoare pentru

infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), b), d) și e) C. pen., cu

aplicarea art. 13 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 25

ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a)

și b) C. pen., cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

B.A. la 20 ani închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 174, art. 175 lit. a) și art. 176 lit. d) C.

pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.; la 15 ani închisoare pentru

infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) și f) C. pen., cu

aplicarea art. 13 C. pen., urmând ca, în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 20 ani închisoare

și 10 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.,

cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

Totodată, a fost menținută starea de

arest a inculpaților și s-a dedus, din pedepsele aplicate, durata arestării

preventive a acestora, de la 8 septembrie 1999 pentru inculpatul B.P. și de la

10 septembrie 1999 pentru inculpatul B.A., până la zi.

Inculpații au fost obligați la plata

în solidar, a despăgubirilor civile, așa cum rezultă din dispozitivul

sentinței.

S-au reținut, în esență, următoarele:

La data de 27 martie 1999, după o

înțelegere prealabilă, între inculpații B.A. și B.P. și alți 3 inculpați

(condamnați în aceeași cauză) au hotărât să atragă pe victima P.M., cunoscut

drept traficant de aur și valută, în locuința inculpatului B.P., unde era

pregătit un levier, cu care urmau, să lovească victima, cu scopul de a o

tâlhări.

Drept urmare, inculpații B.P. și B.A.

i-au propus victimei P.M. încheierea unei afaceri, motiv pentru care a acceptat

să-i însoțească la locuința inculpatului B.P.

În timp ce inculpatul B.P. a rămas

în curtea casei, victima a intrat în locuință, moment în care a fost lovită, din

spate, în zona capului, cu un levier de către inculpatul B.A. Deși i-a implorat

pe inculpați să nu o ucidă, victima a fost imobilizată și lovită, iar apoi

spânzurată de un scaun și ulterior, deposedată de toate bunurile pe care le

avea asupra ei.

La data de 30 iunie 1999, după ce

inculpatul M.F. (condamnat în aceeași cauză) și-a procurat un pistol, a hotărât

împreună cu inculpatul B.P., să tâlhărească o altă persoană, victima T.L.,

cunoscută ca traficat de valută.

În acest scop, inculpatul B.P. a

contactat victima, propunându-i să se întâlnească pentru o tranzacție de schimb

valutar. După ce a convins victima să-l însoțească într-o localitate din

apropierea orașului, inculpatul B.P. l-a luat și pe inculpatul M.F. Pe drum,

pretextând o defecțiune la motor, inculpatul B.P. a oprit într-o parcare, unde,

după ce a supravegheat zona, pentru a nu fi urmăriți, i-a făcut semn

inculpatului M.F., care a împușcat în tâmplă victima, cauzându-i decesul.

Ulterior, inculpații au deposedat

victima de bunurile pe care le avea asupra ei și au ascuns cadavrul.

Curtea de Apel Timișoara, prin

decizia penală nr. 244/ A din 25 iunie 2003, a respins ca nefondate apelurile

inculpaților.

Totodată, a menținut starea de arest

a inculpaților și a dedus, din pedepsele aplicate, durata arestării preventive

a acestora, de la 20 februarie 2003, la zi.

Prin recursurile declarate,

inculpații B.P. și B.A. au solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate,

avându-se în vedere circumstanțele personale ale acestora.

Recursurile inculpaților nu sunt

fondate.

Din examinarea lucrărilor dosarului,

rezultă că, instanța a reținut, în mod corect, faptele și vinovăția

inculpaților și le-au dat o încadrare juridică corespunzătoare dispozițiilor

legale.

În raport de gradul deosebit de

ridicat de pericol social al faptelor săvârșite, reflectat de modul în care

inculpații au conceput și realizat infracțiunile de omor calificat și tâlhărie

(după o înțelegere prealabilă, au ales victima, cunoscut traficant de aur și

valută și au atras-o în locuința inculpatului B.P., pentru a o ucide, și a o

deposeda de bunuri iar ulterior au îngropat cadavrul), precum și de datele ce

caracterizează persoana inculpaților, rezultă că instanțele au făcut o justă și

corectă individualizare a pedepselor aplicate, dând eficiență tuturor

criteriilor, prevăzute de art. 72 C. pen., astfel că nu se impune reducerea

acestora.

Nefiind nici alte temeiuri de casare

care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursurile

inculpaților să fie respinse, ca nefondate, cu obligarea lor la cheltuieli

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de inculpații

B.P. și B.A., împotriva deciziei nr. 244/ A din 25 iunie 2003 a Curții de Apel

Timișoara, ca nefondate.

Compută din pedeapsa aplicată

inculpaților, durata arestării preventive pentru B.P. de la 8 septembrie 1999,

la zi și pentru inculpatul B.A. de la 10 septembrie 1999, la zi.

Obligă pe recurentul inculpat B.P.,

să plătească statului 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de

400.000 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din

fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe recurentul inculpat B.A.,

să plătească statului 1.000.000 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

27 noiembrie 2003.