ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4508/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4508/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra contestație în anulare de
față;
Din examinarea lucrărilor dosarului,
constată următoarele:
Prin contestația înregistrată la 29
aprilie 2004, sub nr. 566, contestatorul C.I. a solicitat în contradictoriu cu
intimatele Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări și Casa Județeană
de Pensii Giurgiu, anularea deciziei civile nr. 1164, pronunțată de Înalta Curte
de Casație și Justiție, la 19 martie, prin care i-a fost respins recursul
împotriva sentinței civile nr. 1287 din 9 septembrie 2003 a Curții de Apel
București, secția de contencios administrativ.
S-au invocat dispozițiile art. 317
și 318 C. proc. civ., fără a se susține în concret motivele de anulare.
În dovedirea contestației s-a dispus
atașarea dosarelor nr. 4109/2003 al Înaltei Curți de Casație și Justiție și
dosarul nr. 1581/2003 al Curții de Apel București, secția de contencios
administrativ.
Înalta Curte de Casație și Justiție,
analizând contestația de față, urmează să constate că prin sentința civilă nr. 1287
pronunțată de Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, s-a
declinat competența soluționării cauzei, având ca obiect recalcularea pensiei, la Tribunalul București, soluție rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului,
așa cum atestă decizia nr. 1164 din 19 martie 2004, pronunțată de Înalta Curte
de Casație și Justiție.
În raport cu această expunere de fapt,
în drept Înalta Curte de casație și Justiție urmează să constate că, deși au
fost precizate art. 317 și 318 C. proc. civ. modificat, nu au fost indicate
motivele prevăzute de aceste articole.
Față de obiectul procesului, Înalta
Curte de Casație și Justiție suplinind lipsa de motivare, urmează să constate
că nu au fost încălcate prevederile art. 317 pct. 2, referitoare la încălcarea
dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență, întrucât soluția de declinare
a competenței este legală în raport cu Legea nr. 19/2000, care instituie o
jurisdicție specială ce intră în competența tribunalelor, potrivit art. 155 lit.
d), e) și f).
Față de aceste considerente, Înalta curte
de Casație și Justiție urmează să respingă contestația în anulare, ca
nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare
formulată de C.I. împotriva deciziei nr. 1164 din 19 martie 2004 a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ, ca nefondată.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 23 iunie 2004.