ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 751/2004

Asupra recursului în anulare de

față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Judecătoria Focșani, prin sentința

penală nr. 2387 din 18 octombrie 2002, definitivă prin neapelare, a condamnat,

printre alții, pe inculpatul S.N. la 10 luni închisoare, pentru infracțiunea de

tăiere ilegală de arbori, prevăzută de art. 31 alin. (2) și alin. (4) din O. nr.

96/1998 și un an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de furt de arbori,

prevăzută de art. 98 alin. (2)și (4) și Legea nr. 26/1996, ambele cu aplicarea

art. 37 lit. a) și art. 74, art. 76 lit. d) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) din același cod, a dispus executarea pedepsei celei mai grele de un an

și 6 luni închisoare.

Conform art. 83 C. pen., a revocat

suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată

prin sentința penală nr. 1256 din 25 mai 1999 a Judecătoriei Focșani și, în

baza art. 1 din Legea nr. 543 din 1 octombrie 2002, a constatat grațierea

acesteia.

S-a reținut că, în noaptea de 26

aprilie 2002, inculpatul S.N. împreună cu alți doi făptuitori (condamnați în

cauză) au tăiat în mod ilegal un arbore, pe care apoi l-au sustras, cauzând o

pagubă de 5.067.258 lei părții civile O.S.F.

Împotriva acestei hotărâri

procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a

declarat recurs în anulare susținând că instanța, în mod greșit, având în

vedere starea de recidivă a inculpatului, a constatat că pedeapsa anterioară de

3 ani închisoare, este grațiată, cu consecința executării pedepsei de un an și

6 luni închisoare în loc de 4 ani și 6 luni închisoare.

Recursul în anulare este fondat.

Potrivit art. 37 lit. a) C. pen.,

există recidivă când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la

pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat săvârșește din nou o

infracțiune cu intenție înainte de începerea executării pedepsei, în timpul

executării acesteia sau în stare de evadare, dacă pedeapsa prevăzută de lege

pentru a doua infracțiune este închisoarea mai mare de un an.

Prin sentința penală nr. 1256 din 25

mai 1999 a Judecătoriei Focșani, definitivă prin neapelare, se anexează, inculpatul

a fost condamnat la 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei pentru infracțiunea silvică, prevăzută de art. 97 alin. (3) și (4) din

Legea nr. 26/1996.

Cum inculpatul a săvârșit, la 26

aprilie 2002, deci înăuntrul termenului de încercare de 5 ani, prevăzut de art.

82 C. pen., o infracțiune intenționată, în mod corect instanța, făcând

aplicarea art. 83 C. pen., a revocat suspendarea executării pedepsei anterioare

de 3 ani închisoare.

Pe de altă parte, constatând că

inculpatul, prin săvârșirea în termenul de încercare, a unei noi infracțiuni cu

intenție pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an, a

reținut corect că sunt îndeplinite condițiile recidivei postcondamnatorii

prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen.

Astfel, starea de recidivă și,

respectiv, calitatea de recidivist se dobândește în momentul săvârșirii celei

de-a doua infracțiuni, în speță, 26 aprilie 2002.

În aceste condiții se constată că la

apariția Legii nr. 543/2002, (M. Of. nr. 726/4.10.2002), inculpatul se afla în

stare de recidivă încă de la 26 aprilie 2002, având, deci, calitatea de

recidivist care, potrivit art. 4 teza I din actul normativ menționat, îl

excepta de la beneficiul grațierii.

În consecință, conform art. 83 C.

pen., instanța trebuia să revoce suspendarea condiționată a executării pedepsei

de 3 ani închisoare și să dispună executarea acesteia pe lângă cea de un an și

6 luni închisoare, aplicată în cauză, urmând ca inculpatul să execute, în

total, 4 ani și 6 luni închisoare.

Neprocedând în acest mod, instanța a

pronunțat o hotărâre contrară legii, motiv de casare prevăzut de art. 410 alin.

(1) partea I pct. 7

1

C. proc. pen.

Urmează deci, să se admită recursul în anulare și să

se caseze hotărârea atacată potrivit dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în anulare declarat

de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție

împotriva sentinței penale nr. 2387 din 18 octombrie 2002 a Judecătoriei

Focșani, privind pe inculpatul S.N.

Casează hotărârea atacată și

înlătură aplicarea art. 1 și 2 din Legea nr. 543/2002 cu privire la pedeapsa

anterioară de 3 ani închisoare, stabilită prin sentința penală nr. 1256 din 25

mai 1999 a Judecătoriei Focșani.

Menține revocarea suspendării

condiționate a executării acestei pedepse și conform art. 83 C. pen., dispune

ca inculpatul să o execute pe lângă pedeapsa de un an și 6 luni închisoare,

aplicată în prezenta cauză, urmând ca, în total, să execute 4 ani și 6 luni

închisoare.

Se anulează vechiul mandat de

executare a pedepsei privind pe inculpatul S.N. și se va emite un nou mandat,

în baza prezentei hotărâri, cu deducerea timpului de detenție executat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 6

februarie 2004.