ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 465/2004

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 865/F/16.09.2003, pronunțată de Tribunalul București, secția I-a penală în baza art. 20 raportat la art. 174 C. pen. cu referire la art. 175 lit. i) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.I. la 8 ani închisoare cu aplicarea art. 71, 64 C. pen. și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 65 raportat la art. 64 lit. a), b) C. pen., după executarea pedepsei. În baza art. 88 C. pen. a dedus prevenția de la 02.03.2003 la zi. În baza art. 350 C. proc. pen., 160 lit. d) C. proc. pen., a prelungit măsura arestării de la 26.09.2003 la 25.10.2003. În baza art. 61 C. pen. a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de 472 zile din pedeapsa aplicată prin sentința penală pronunțată de Judecătoria Deva.

În baza art. 33 și art. 34 C. pen. a contopit acest rest cu pedeapsa de 8 ani aplicată prin prezenta. În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen., a obligat inculpatul la 9.870.000 lei către Spitalul Clinic de urgență Sfântul Pantelimon cu dobânda legală de la rămânerea definitivă până la achitarea debitului. A luat act că partea vătămată P.R. nu s-a constituit parte civilă. Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că în ziua de 1 august 1999, în timp ce se afla în zona parcului IOR, situat pe raza sectorului 3 București, inculpatul i-a aplicat o lovitură cu cuțitul părții vătămate, cauzându-i acestuia leziuni care i-au pus în primejdie viața. Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul care, a solicitat ca prim motiv efectuarea expertizei psihiatrice, antecedentele sale medicale impunând administrarea acestei probe și, ca al doilea motiv, redozarea pedepsei aplicate în sensul diminuării ei.

În memoriul scris, inculpatul a mai criticat hotărârea instanței de fond și pentru greșita revocare a beneficiului liberării condiționate pentru restul de 472 zile din pedeapsa aplicată printr-o sentință penală a Judecătoriei Deva. Răspunzând exclusiv doar acestui motiv, Curtea de Apel București, prin decizia penală nr. 655/A din 6 octombrie 2003, a admis apelul inculpatului, a desființat parțial sentința și, pe fond, a constatat că restul neexecutat din pedeapsa anterioară este de 65 de zile și nu de 472 de zile închisoare, menținând celelalte dispoziții ale sentinței. Împotriva deciziei curții de apel, inculpatul a declarat recurs. El a reiterat aceleași motive și a mai adăugat unul: eroarea de fapt în care s-ar fi aflat.

Recursul declarat este fondat și urmează a fi admis ca atare. În apelul său, inculpatul a formulat mai multe motive, la care instanța de apel nu a răspuns. Într-adevăr atât în motivele scrise cât și în cele prezentate prin apărător, dar și în ultimul său cuvânt, inculpatul a solicitat desființarea sentinței și pe fond, rejudecând cauza să se administreze o expertiză psihiatrică. Ca motiv subsidiar a solicitat reevaluarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. și reducerea pedepsei aplicate. Din conținutul deciziei atacate rezultă că instanța de apel nu a tratat cele două motive, admițând calea de atac folosită de inculpat numai pentru eronata revocare a beneficiului liberării condiționate pentru restul rămas neexecutat din pedeapsa anterioară.

În acest mod s-au încălcat prevederile art. 385 9 pct.18 C. proc. pen. astfel că recursul inculpatului va fi admis cu consecința casării deciziei atacate și trimiterea cauzei la instanța de apel pentru rejudecarea apelului declarat de inculpat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de inculpatul C.I. împotriva deciziei penale nr. 655 din 31 octombrie 2003 a Curții de Apel București, secția I penală. Casează decizia atacată și trimite cauza la aceeași instanță, pentru rejudecarea apelului declarat de inculpat. Menține starea de arest a inculpatului C.I. Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 27 ianuarie 2004.