ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2103/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 212 din 24

septembrie 2003 a Tribunalului Hunedoara, a fost respinsă cererea de revizuire

formulată de condamnatul R.T.A., privind condamnarea aplicată prin sentința

penală nr. 175/1990, de Tribunalul Hunedoara și a fost obligat la cheltuieli

judiciare.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța de fond a reținut despre condamnat că a fost pedepsit la 2 ani și 6

luni închisoare, pentru infracțiunea de înșelăciune constând în emiterea de

cecuri fără acoperire, pentru suma de 151.618.413 lei.

Cu privire la această situație,

condamnatul a invocat aceleași împrejurări, pe care instanțele de condamnare

le-au avut în vedere, nefiind așadar noi, în schimb având caracter de

netemeinicie.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția

penală, prin decizia penală nr. 403/A/2003, pronunțată în dosarul penal nr. 6168/2003,

a respins apelul condamnatului ca nefondat, considerând că respingerea cererii

de revizuire s-a făcut legal și temeinic.

Împotriva acestei decizii, în termen

legal, condamnatul a declarat recurs, considerând că s-a făcut o greșită

aplicare a legii (art. 385

9

alin. (1) pct. 17 C. proc. pen.).

Recurentul a solicitat admiterea

recursului, casarea ambelor hotărâri și în fond admiterea cererii de revizuire.

Înalta Curte de Casație și Justiție,

examinând hotărârea atacată și sentința în raport de critica adusă, constată

următoarele:

Dispozițiile art. 394 C. proc. pen.,

prezintă 5 cazuri în care este posibilă revizuirea unei hotărâri, printre care

la lit. a), pe aceea „când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost

cunoscute la soluționarea cauzei”.

Solicitările făcute de revizuient nu

se referă la asemenea fapte sau împrejurări, ele făcând anterior parte din

apărările inculpatului, avute în vedere de instanțe și fiind înlăturate ca

netemeinice.

Așa fiind, instanțele în mod corect

au respins cererea de revizuire, aceasta fiind nefondată.

Critica fiind nejustificată,

recursul apare ca nefondat, urmând a fi respins, în conformitate cu

dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 192 alin.

(2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul R.T.A., împotriva deciziei penale nr. 403 din 2 decembrie

2003 a Curții de Apel Alba Iulia.

Obligă recurentul condamnat la plata

cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul

cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

20 aprilie 2004.