ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3050/2003

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 707 din 02

octombrie 2000, pronunțată de Tribunalul Vaslui, a fost respinsă acțiunea

formulată de reclamanta SC R. SA Bârlad, în contradictoriu cu pârâții,

Inspectoratul Școlar județean Vaslui și Grupul Școlar Industrial Al.I.C.

Bârlad.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că, în conformitate cu adresele nr. 14443 din 19 noiembrie 1999

și nr. 14515 din 22 noiembrie 1999, (dosar cauză) reclamanta a precizat că

beneficiarul serviciilor, Grupul Școlar Al.I.C. a achitat parțial facturile

restante, și anume, suma de 75.000.000 lei cu O.P. nr. 332 din 12 noiembrie

1999, rămânând de plată sumele de 28.721.021 lei, reprezentând contravaloare

servicii, 41.878.380 lei penalități de întârziere și 6.176.988 lei cheltuieli

de judecată. De asemenea, cu adresele nr. 1301 din 25 septembrie 2000, Grupul

Școlar Industrial Al.I.C. Bârlad a comunicat situația alimentărilor cu credite

– Buget local 1999. Astfel, în temeiul art. 167 alin. (2) din Legea nr. 84 din 24

iulie 1995, republicată, finanțarea cheltuielilor de funcționare, întreținere

și reparare a unităților din învățământul preuniversitar, precum și a bazei

didactico-materiale, este asigurată prioritar de către Consiliile Locale din

bugetele locale, precum și din resursele proprii ale respectivelor unități, iar

decontarea cheltuielilor alocate din bugetele locale se face de către

Consiliile Locale, în baza documentației prezentate de unitățile școlare.

Curtea de Apel Iași, prin decizia comercială nr. 72/A din 19

februarie 2001, a admis apelul introdus de SC R. SA Bârlad, împotriva sentinței

nr. 707 din 02 octombrie 2000, pronunțată de Tribunalul Vaslui, pe care o

schimbă în parte, în sensul că admite capătul de acțiune privind penalitățile

de întârziere, formulat de reclamanta SC R. SA Bârlad, în contradictoriu cu

pârâta, Inspectoratul Școlar Vaslui – Grupul Școlar Industrial Al.I.C. Bârlad,

obligând pârâta să plătească reclamantei suma de 41.878.380 lei cu titlu de

penalități de întârziere. De asemenea, a fost menținut restul dispozițiilor

sentinței apelate, în sensul că a respins, ca rămas fără obiect, capătul de

acțiune privind contravaloarea energiei electrice, energiei termice, gazelor

naturale, apei și locației de post telefonic. A fost obligată intimata să

plătească apelantei suma de 6.176.288 lei cheltuieli de judecată la fond și

2.617.002 lei cheltuieli de judecată în apel.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că în

contractele perfectate între părți, prin care reclamanta furniza pârâtei

energie electrică, termică, gaze naturale, apă și servicii post telefonic către

Grup Școlar Industrial Al.I.Cuza, facturile aferente, în valoare totală de

103.721.021 lei, au fost achitate cu întârziere de beneficiară. Având în vedere

că, în aceste contracte, a fost stipulată o clauză penală, constând în plata

penalităților de 0,15% în caz de întârziere în plata prețului mărfii și

serviciilor livrate, apar întemeiate pretențiile referitoare la plata sumei de

41.878.380 lei, reprezentând penalități de întârziere. A fost înlăturat, ca

lipsit de relevanță în cauză, faptul că pârâta nu ar dispune de venituri

proprii, fiind dependentă de fondurile primite de la bugetul local, față de

principiul instituit prin articolul 969 C. proc. civ., coroborat cu clauza

penală, inserată de părți în convenția ce face obiectul cauzei.

Împotriva deciziei comerciale nr. 72/A din 19 februarie 2001,

pronunțată de Curtea de Apel Iași, a declarat recurs pârâtul, Inspectoratul

Școlar al județului Vaslui, care a criticat hotărârea instanței de apel pentru

nelegalitate și netemeinicie, solicitând, în esență, să se constate că, în mod

greșit, a fost obligat Inspectoratul Școlar al județului Vaslui la plata

penalităților de întârziere și a cheltuielilor de judecată, deoarece între

acesta și SC R. SA Bârlad nu au existat raporturi contractuale, toate

contractele în speță fiind încheiate cu Grupul Școlar Industrial Al.I.C.

Bârlad, unitate care are personalitate juridică, fiind invocate, ca temei de

drept, dispozițiile art. 304 pct. 6 și 11 C. proc. civ.

Intimata-reclamantă, SC R. SA Bârlad, a depus întâmpinare,

motivată în fapt și în drept, prin care a solicitat respingerea recursului.

Curtea, analizând materialul probator administrat în cauză,

în raport cu criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt

fondate, recursul urmând a fi admis pentru următoarele considerente:

Greșit a apreciat instanța de apel, atunci când a obligat

pârâtul, Inspectoratul Școlar județean Vaslui - Grupul Școlar Industrial Al.I.C.

Bârlad, la plata penalităților de întârziere pentru facturile achitate cu

întârziere, motivând că nu prezintă importanță în cauză faptul că pârâta nu

dispune de venituri proprii, fiind dependentă de fondurile primite de la

bugetul local.

De necontestat că reclamanta, SC R. SA Bârlad, în calitatea

sa de furnizor pentru livrare apă, energie electrică, energie termică, gaze

naturale și locațiunea unui post telefonic, a încheiat, în cursul anului 1996,

contracte cu beneficiarul, Grupul Școlar Industrial Al.I.C. Bârlad, unitate cu

personalitate juridică, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (8) din

Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, modificată prin Legea nr. 151/1999.

Relevanța juridică în corecta stabilire a situației de fapt

și de drept o reprezintă actele depuse de părți și cadrul juridic conferit de

dispozițiile Legii învățământului nr. 84/1995, republicată în M.Of., Partea I nr.

606 din 10 decembrie 1999 și care, în art. 167 alin. (2), în mod imperativ

reglementează că finanțarea cheltuielilor de funcționare, întreținere și

reparare a unităților din învățământul preuniversitar, precum și a bazei

didactico-materiale, cu excepția celor cuprinse la alin. (4) și (5), este

asigurată prioritar de către consiliile locale din bugetele locale și din

resursele proprii ale respectivelor unități, iar decontarea cheltuielilor

alocate din bugetele locale se face de către consiliile locale în baza

documentației prezentate de unitățile școlare.

Dându-se eficiență juridică acestor aspecte invocate

anterior, urmează a admite recursul promovat de pârâtul, Inspectoratul Școlar

al județului Vaslui, împotriva deciziei comerciale nr. 72 din 19 februarie 2001,

pronunțată de Curtea de Apel Iași, în sensul că modifică decizia criticată și

respinge apelul declarat de reclamanta, SC R. SA Bârlad, împotriva sentinței

civile nr. 707 din 02 octombrie 2000, pronunțată de Tribunalul Vaslui.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul,

Inspectoratul Școlar al județului Vaslui, împotriva deciziei nr. 72 din 19

februarie 2001 a Curții de Apel Iași.

Modifică decizia și respinge apelul

declarat de reclamanta, SC R. SA Bârlad, împotriva sentinței nr. 707 din 2

octombrie 2000 a Tribunalului Vaslui.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică,

astăzi, 13 iunie 2003.