ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3938/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3938/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin dispoziția nr. 608 din 24
aprilie 2002 s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului situat în
Târgu-Mureș, iar Tribunalul Mureș, prin sentința civilă nr. 591 din 18
noiembrie 2002, a obligat Primăria Târgu-Mureș să restituie imobilul iar
contestatorii S., să restituie despăgubirea primită în 1987, de 3.760 lei,
indexată la zi cu rata inflației.
Curtea de Apel Târgu-Mureș, prin
decizia nr. 42/A din 17 aprilie 2003, a schimbat sentința și a respins
contestația ca nefondată, cu motivarea că:
- imobilul a trecut la stat, conform
Decretului nr. 223/1974, cu plata despăgubirilor, la o sumă mică, datorită
stării sale de degradare masivă;
- imobilul, preluat în 1987, a fost
reparat și adus în stare de utilizare, devenind ca și nou, astfel că a putut fi
închiriat abia în anul 1997, ceea ce face aplicabile dispozițiile art. 18 lit.
c) din Legea nr. 10/2001.
Contra deciziei reclamanții,
domiciliați în Baja, Republica Ungară, au declarat recurs, pe temeiurile din
art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., susținând că:
- nu a fost o transformare esențială
a imobilului , astfel ca să fie structural deosebit de cel vechi, iar
- suma de 10.000.000 lei cheltuită
în acest scop este minimală în raport de afirmația că s-a realizat un imobil
nou, astfel că nu operează dispozițiile art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001.
Recursul este nefondat.
Imobilul a fost preluat, cu titlu
valabil, în 1987, în stare de degradare și inapt de folosință; a fost lăsat în
această stare, până la 29 octombrie 1998 când este predat chiriașului, prin
procesul-verbal anexat în recurs, în care se consemnează că „cele două corpuri
sunt în curs de autodemolare, tavanul și acoperișul lipsesc, ca și ușile și
ferestrele, iar pardoselile sunt distruse”.
Este, deci, evident că, practic,
imobilul se înfățișa, ca atare, doar prin zidăriile existente (15 cm grosime),
iar certificatul de urbanism nr. 520 din 30 martie 2000, atestă clar
reparațiile capitale și consolidările efectuate, care au vizat toate elementele
tehnice ale locuinței.
Chiar dacă nu s-a schimbat structura
locativă și nu a fost transformat imobilul structural, este dovedit că a avut
loc o reconstrucție integrală, o refacere a tuturor elementelor de structură și
a celor accesorii, a utilităților, ceea ce echivalează, fără dubiu, cu aducerea
imobilului într-o stare nouă, în sensul art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de reclamanții S.Ș. și S.M. împotriva deciziei nr. 42/A
din 17 aprilie 2003 a Curții
de Apel Târgu-Mureș, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 mai 2004.