ÎCCJ, decizie (scj.ro #82472)

Cerere de restituire în natură a unui imobil

de către stat, căreia i se opune dispoziția din art. 18 (1) „c” din Legea nr.

10/2001. Sensul acestor dispoziții potrivit cărora măsurile reparatorii se

stabilesc numai în echivalent dacă „imobilul a fost transformat astfel încât a

devenit un imobil nou”.

Cuprins

pe materii

: Drept civil. Legea nr. 10/2001. Cerere de restituire a imobilului

preluat de stat. Limite

Index

alfabetic

: Drept civil. Legea nr. 10/2001

-

Imobil preluat de stat

-

Restituire. Limite

Legea

nr. 10/2001

, art. 18 (1) „c”

„

Imobil nou”, potrivit art. 18 (1) „c” din Legea nr. 10/2001 este acela

căruia deși nu i s-a schimbat structura, i s-au adus consolidări și reparații

care au vizat toate elementele tehnice ale clădirii

.

Secția civilă, decizia nr. 3938 din 25

mai 2004

Prin dispoziția nr. 608/24 aprilie 2002 s-a respins

cererea de restituire în natură a unui imobil situat în Târgu Mureș, iar

Tribunalul Mureș, prin sentința nr. 591/18 noiembrie 2002, a obligat Primăria

Târgu Mureș să restituie imobilul iar contestatorii, să restituie despăgubirea

primită în 1987, de 3.760 lei, indexată la zi cu rata inflației.

Curtea de Apel Târgu Mureș, prin decizia nr. 42/A din 17 aprilie

2003, a schimbat sentința și a respins contestația ca nefondată, cu motivarea

că:

- imobilul a trecut la stat, conform Decretului  nr.

223/1974, cu plata despăgubirilor, la o sumă mică, datorită stării sale de

degadare masivă;

- imobilul, preluat în 1987, a fost reparat și adus în stare de

utilizare, devenind ca și nou, astfel că a putut fi închiriat abia în anul

1998, ceea ce face aplicabile dispozițiile art. 18 lit. c) din Legea nr.

10/2001.

Contra deciziei, reclamanții au declarat recurs, susținând că:

- nu a fost o transformare esențială a imobilului, astfel ca să

fie structural deosebit de cel vechi;

- suma de 10.000.000 lei cheltuită în acest scop este minimală

în raport cu afirmația că s-a realizat un imobil nou, astfel că nu operează

dispozițiile art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001.

Recursul este nefondat.

Imobilul a fost preluat, cu titlu valabil, în 1987, în stare de

degradare și inapt de folosință; a fost lăsat în această stare, până la 29

octombrie 1998 când este predat chiriașului, prin procesul-verbal  în care

se consemnează că „cele două corpuri sunt în curs de autodemolare, tavanul și

acoperișul lipsesc, ca și ușile și ferestrele, iar pardoselile sunt distruse”.

Este, deci, evident că, practic, imobilul se înfățișa, ca atare,

doar prin zidăriile existente (15 cm grosime), iar certificatul de urbanism nr.

520/30 martie 2000 atestă clar reparațiile capitale și consolidările efectuate,

care au vizat toate elementele tehnice ale locuinței.

Chiar dacă nu s-a schimbat structura locativă și nu a fost

transformat imobilul structural, este dovedit că a avut loc o reconstrucție

integrală, o refacere a tuturor elementelor de structură și a celor accesorii,

a utilităților, ceea ce echivalează cu aducerea imobilului într-o stare nouă,

în sensul art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001.

Recursul

a fost respins.