ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6025/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 230 din 13 august 2003, Tribunalul Ialomița a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei de 6 ani închisoare, formulată de condamnatul S.N. deținut în Penitenciarul Slobozia. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că motivele invocate de petiționar, respectiv starea precară a familiei și a locuinței sale, nu sunt dovedite. Curtea de Apel București, prin decizia penală nr. 566/ A din 24 septembrie 2003, a respins, ca nefondat, apelul prin care condamnatul reitera motivele invocate în cererea inițială, susținând că prima instanță nu a ținut seama de situația materială a familiei sale.

Împotriva menționatelor hotărâri condamnatul S.N. a declarat recurs, susținând că în cauză nu s-au respectat prevederile art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen. Recursul nu este fondat. Potrivit art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă, când din cauza unor împrejurări speciale, executarea imediată ar avea consecințe grave pentru condamnat, familia acestuia sau unitatea la care lucrează. Din actele dosarului rezultă că petiționarul se află în executarea unei pedepse de 6 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, împrejurările invocate de acesta în susținerea cererii de întrerupere a executării pedepsei nefiind dovedită prin ancheta socială efectuată în cauză, situație în care soluțiile adoptate de cele două instanțe sunt juste și nu se impune casarea lor.

Pentru motivele expuse, urmează ca recursul declarat de condamnatul S.N. să fie respins, ca nefondat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de condamnatul S.N. împotriva deciziei penale nr. 566 din 24 septembrie 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, ca nefondat. Obligă pe recurentul condamnat, să plătească statului 700.000 lei cheltuieli judiciare, în care se include și onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200.000 lei, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 18 decembrie 2003.