ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 59/2004

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr.552 din 5 iunie 2003, Tribunalul București, secția a II–a penală a respins cererea formulată de condamnatul S.I.V. de întrerupere a executării pedepsei de 6 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art.211 alin.2 lit.a, d, e din C. pen. prin sentința penală nr.199 din 7 martie 2002 a Tribunalului București, secția I–a penală, definitivă prin decizia penală nr. 620 din 7 februarie 2003 a Curții Supreme de Justiție. Pentru a pronunța hotărârea instanța a reținut că motivele invocate, ținând de situația familiei condamnatului, nu sunt dintre cele imperativ prevăzute de art.453 alin.1 lit.c C. proc.

pen. Împotriva sentinței, condamnatul a declarat apel, în această cale de atac motivând că familia sa se află într-o stare dificilă, mama lui fiind grav bolnavă, rămasă fără casă și fără nici un ajutor. Prin decizia penală nr.400 din 30 iulie 2003 Curtea de Apel București, secția I–a penală a respins ca nefondat, apelul declarat de condamnat. Condamnatul a declarat recurs, motivul invocat fiind situația grea în care se află familia sa, considerând că aceasta ar fi ajutată dacă el va fi prezent. Recursul declarat de condamnat nu este fondat. Potrivit prevederilor art.455 C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă în cazul și în condițiile prevăzute de art.453 din același cod, iar la litera „c” a primului aliniat din acest text de lege, se înscrie cazul „când din cauza unor împrejurări speciale, executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru...

familie ...”. Din ancheta socială întreprinsă de Primăria Sectorului 2 București la adresa de domiciliu a inculpatului s-a reținut că mama acestuia în vârstă de 46 de ani, pensionată medical, locuiește cu fratele mai mare a condamnatului, mecanic auto angajat la o societate comercială. Locuința compusă din două camere, este modest mobilată, curat și bine întreținută. Tatăl condamnatului, urmare unor neânțelegeri din familie, locuiește în alt cartier la mama sa. S-a mai reținut că mama condamnatului a declarat că, deși acesta este calificat mecanic auto, până la săvârșirea faptei nu a lucrat și a avut un anturaj necorespunzător, datorită căruia a devenit dependent de droguri. Față de această situație expusă, se reține că în cauză nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art.453 lit. c C. proc.

pen. Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art.385 15 pct. b C. proc. pen., urmează a se respinge ca nefondat, recursul declarat de condamnat. În conformitate cu prevederile art.192 alin.2 C. proc. pen., condamnatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul S.I.V. împotriva deciziei penale nr.400 din 30 iulie 2003 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă pe recurent la plata sumei de 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 7 ianuarie 2004.