ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6/2003

Decizia

nr.6

Dosar nr.2605/2002

S-a luat

în examinare recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

București împotriva deciziei penale nr.218 din 18 aprilie 2002 a Curții de Apel

București,Secția a II-a Penală, privind pe inculpații C.G.P. , N.C. și R.D.

S-au

prezentat inculpații , în stare de arest, asistați de avocat Z.C., apărător

desemnat din oficiu.

Au

lipsit intimatele părți civile.

Procedura

de citare a fost îndeplinită.

Procurorul

a dezvoltat oral motivele de recurs astfel cum au fost formulate în scris.

Apărătorul

inculpaților a solicitat respingerea recursului Parchetului,  ca nefondat.

Intimații

inculpați , pe rând, în ultimul cuvâmnt, au lăsat soluția la aprecierea

instanței.

U

R T E A

Asupra

recursului de față,

In

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

Prin

sentința penală nr.83 din 29 noiembrie 2001 a Tribunalului  Călărași, au fost

condamnați inculpații :

R.D.

la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt

calificat prevăzută de art.208 al.1 – 209 al.1 lit.a,g Cod penal ; la pedeapsa

de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută

de art.208 al.1 – 209 al.1 lit.a,g,i  Cod penal ; la pedeapsa de 3 ani

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de

art.208 al.1 – 209 al.1 lit.a,g,i  Cod penal cu aplicarea art.41 aliin.2 Cod

penal ; la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de

tâlhărie prevăzută de art.211 alin.2 lit.d și f Cod penal .

În

baza art.33 și 34 Cod penal , inculpatul va executa pedeapsa de 5 ani

închisoare .

C.G.P.

la două pedepse de câte 3 ani închisoare fiecare pentru săvârșirea a două

infracțiuni de furt calificat prevăzute de art.208 al.1 – 209 al.1 lit.a,g,i

Cod penal.

În

baza art.33-34 Cod penal , inculpatul va executa pedeapsa de 3 ani închisoare .

N.C.

la două pedepse de câte 3 ani închisoare fiecare pentru săvârșirea a două

infracțiuni de furt calificat prevăzute de art.208 al.1 – 209 al.1 lit.a,g,i

Cod penal și la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii

de furt calificat prevăzută de art.208 al.1-209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal cu

aplicarea  art.41 alin.2 Cod penal.

În

baza art.33-34 Cod penal , inculpatul va executa pedeapsa de 3 ani închisoare .

S-a

făcut aplicarea art.71,64 Cod penal.

S-a

menținut starea de arest a inculpaților și s-a dedus arestul preventiv,

potrivit dispozițiilor art.88 Cod penal, de la 31 august 2001 la zi pentru N.C.

și C.G.P. și de la 3 septembrie 2001 la zi pentru inculpatul R.D.

S-a

luat act că părțile vătămate  G.E. și N.T. nu s-au constituit părți civile,

bunurile sustrase fiindu-le restituite .

S-a

admis cererea de despăgubiri formulată de partea civilă P.A. și s-a dispus

obligarea în solidar a inculpaților la plata către aceasta a sumei de 6

milioane lei cu titlu de despăgubiri civile.

În

baza art.118 lit.d Cod penal , s-a dispus confiscarea de la inculpații N.C. și R.D.

a 13 saci cu grâu sau a  contravalorii acestora de 1 milion lei.

Inculpații

au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariile

apărătorilor din oficiu ai inculpaților N.C. și C.G.P. fiind suportate din

fondul Ministerului Justiției .

Pentru

a pronunța această sentință , instanța de fond a reținut că, în fapt ,

următoarele :

În

noaptea de 4 mai 2001, inculpatul R.D. împreună cu alte două persoane au

sustras o bovină în valoare de 4.500.000 lei aparținând părții vătămate G.E.

În

noaptea de 11/12 august 2001 , inculpații R.D , N.C. și C.G.P. au pătruns prin

escaladare în curtea locuinței părții vătămate P.A., de unde au sustras bunuri

în valoare de 1 milion lei.

În

luna august 2001 , inculpații R.D. și N.C. au sustras în două rânduri , pe timp

de noapte și prin efracție, un număr de 13 saci cu grâu în valoare de 1 milion

lei de la partea vătămată N.T.

În

noaptea de 23/24 august 2001, cei 3 inculpați au pătruns prin efracție în

locuința părții vătămate N.T. de unde au sustras 21 saci cu grâu în valoare de

2 milioane lei.

Pentru

a-și asigura scăparea, inculpatul R.D. a exercitat violențe fizice asupra

părții vătămate care a suferit leziuni traumatice care au necesitat 11-12 zile

de îngrijiri medicale ( raport de constatare medico-legală nr.926/24.08.2001 al

Serviciului de medicină legală Călărași – f.116 dosar urmărire penală) .

Situația

de fapt și vinovăția inculpaților au fost stabilite pe baza materialului

probator administrat în cauză : plângeri penale, declarațiile părților

vătămate, declarațiile martorilor, proces-verbal de reconstituire, planșe

fotografice, acte medico-legale , raport de constatare tehnico-științifică

dactiloscopică, proces verbal de percheziție domiciliară, proces-verbal  de

cercetare la fața locului , dovezi de ridicare și restituire a bunurilor

sustrase, declarațiile inculpaților care au recunoscut săvârșirea

infracțiunilor reținute în sarcina lor .

Curtea

de Apel București , secția a II-a penală, prin decizia penală nr.218/A din 18

aprilie 2002, a respins ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe

lângă Tribunalul Călărași și inculpații C.G.P. și N.C.

Împotriva

acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

București, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor atacate și

reindividualizarea pedepselor aplicate inculpaților în sensul majorării

cuantumului stabilit.

Temeiul

juridic al recursului îl  constituie dispozițiile art.385

9

pct.14

Cod procedură penală.

Examinând

recursul, Curtea constată că acesta este fondat.

Instanțele

de judecată au reținut în mod corect în sarcina fiecărui inculpat  faptele

săvârșite  , dar nu au realizat o corectă individualizare a pedepselor aplicate

acestora .

Curtea

constată că nu s-au valorificat corespunzător criteriile generale de

individualizare a pedepsei prevăzute de  articolul 72 Cod penal și nu s-a dat

eficiența cuvenită dispozițiilor articolului 52 Cod penal privind scopul

coercitiv-educativ al sancțiunii penale.

Inculpații

R.D., C.G.P. și N.C. au săvârșit împreună mai multe infracțiuni de sustragere

de bunuri , la adăpostul întunericului și prin efracție .

Pericolul

social concret al faptelor săvârșite – demonstrat de numărul lor și modalitatea

de executare – necesită un tratament penal ferm .

De

altfel, limitele stabilite de legiuitor pentru pedepsele ce sancționează astfel

de fapte permit aplicarea unor pedepse cu un cuantum sporit cu ajutorul cărora

să se realizeze reeducarea inculpaților.

În

procesul de individualizare a pedepselor trebuie să se aibă în vedere periculozitatea

socială deosebită a inculpatului R.D., singurul care a recurs la folosirea

violenței pentru a-și asigura scăparea de la locul faptei și care posedă și

antecedente penale  ( a fost condamnat ca minor la o pedeapsă de 2 ani și 6

luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art.197

alin.2 Cod penal prin decizia penală nr.82 din 3 martie 1999 a Curții de Apel

București ) .

Pentru

aceste considerente Curtea urmează să admită recursul Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel București și să caseze decizia penală nr.218 din 18 aprilie

2002  a Curții de Apel București,secția a II-a penală și sentința penală nr.83

din 29 noiembrie  2001 a Tribunalului Călărași , dispunând majorarea pedepselor

aplicate inculpaților.

Curtea

apreciază că respectarea dispozițiilor art.72 și 52 Cod penal necesită

majorarea pedepselor aplicate inculpaților C.G.P. și N.C. cu câte 1 an

închisoare, astfel încât , în final, aceștia să execute câte 4 ani închisoare.

Pentru

aceleași rațiuni, în conformitate cu art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal,

pedeapsa aplicată inculpatului R.D.  , va fi sporită cu 2 ani închisoare ,

acesta urmând să execute 7 ani închisoare.

Durata arestării preventive se va deduce din  pedepsele aplicate.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu, se vor

plăti din fondul Ministerului Justiției.

Văzând dispozițiile art.385

15

pct.2 lit.d Cod

procedură penală , art.192 alin.3 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

IN NUMELE

LEGII

D E C I D E  :

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

București împotriva deciziei penale nr.218 din 18 aprilie 2002 a Curții de Apel

București –Secția II Penală, privind pe intimații inculpați C.G.P., N.C. și R.D.

Casează decizia atacată și sentința penală nr.83 din 29

noiembrie 2001 a Tribunalului Călărași numai cu privire la individualizarea

pedepselor.

Conform art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal sporește

pedepsele aplicate inculpaților C.G.P. și N.C. cu câte 1 an închisoare, iar

pedeapsa aplicată inculpatului R.D. cu 2 ani închisoare, urmând ca în final,

inculpații C.G.P. și N.C. să execute câte 4 ani închisoare, iar inculpatul R.D.

7 ani închisoare.

Deduce din pedepse durata arestării preventive de la 31 august

2001 până la 7 ianuarie 2003 pentru inculpații C.G.P. și N.C. și de la 3

septembrie 2001 până la 7 ianuarie 2003 pentru inculpatul R.D.

Onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de

câte 300.000 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 7 ianuarie 2003.