ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 804/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 804/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Decizia
nr.804
Dosar nr.4815/2002
S-au luat
în examinare recursurile declarate de inculpații N.M. și S.M. împotriva
deciziei penale nr.686 din 22 octombrie 2002 a Curții de Apel București- Secția
II Penală.
S-au
prezentat inculpații, arestați, asistați de avocat M.B.,apărător desemnat din
oficiu.
A
lipsit intimata parte civilă.
Procedura
de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul
inculpaților a solicitat admiterea recursurilor,casarea hotărârilor și , pe
fond, reducerea pedepselor și obligarea inculpaților la despăgubiri numai în
cuantumul corespunzător valorii materialelor găsite asupra lor.
Procurorul
a pus concluzii de respingere a recursurilor, ca nefondate .
Inculpații,
pe rând, în ultimul cuvânt, au solicitat reducerea pedepselor.
C
U R T E A
Asupra
recursului de față,
In
baza lucrărilor din dosar,constată următoarele :
Prin
sentința penală nr.860 din 23 septembrie 2002 pronunțată de Tribunalul
București , Secția a II-a Penală au fost condamnați inculpații :
N.M.
(la două pedepse de 4 ani închisoare și 1 an închisoare pentru săvârșirea
infracțiunilor de furt calificat prevăzute de art.208 al.1 – 209 al.1 lit.a,g
și alin.3 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal și 75 lit.c Cod penal și de
distrugere prevăzută de art.217 al.3 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 și 75
lit.c Cod penal și
S.M.
pentru aceleași infracțiuni – de furt calificat și distrugere la 4 ani și 6
luni închisoare și respectiv 1 an și 6 luni închisoare.
În
baza art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal pedepsele au fost contopite și s-a
dispus ca inculpații să execute cea mai grea pedeapsă , inculpatul N.M. 4 ani
închisoare iar inculpatul S.M. 4 ani și 6 luni închisoare.
A
fost menținută starea de arest și s-a dedus din pedepsele aplicate prevenția de
la 8.02.2002 la zi .
În
temeiul art.118 lit.b Cod penal s-a confiscat de la inculpați un bomfaier , un
clește metalic, o cheie fixă și un magnet, folosite la săvârșirea
infracțiunilor.
Inculpații
au fost obligați în solidar să plătească 333.185.624 lei despăgubiri plus
dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii, către partea civilă
Compania TRANSELECTRICA.
Pentru
a pronunța această sentință prima instanță a reținut pe baza probelor
administrate că în perioada noiembrie 2001 – februarie 2002 – cei doi inculpați
ajutați și de minorul N.C. au sustras și distrus conductori electrici în zona
autostrăzii în construcție București - Constanța , la marginea satului Tânganu.
Sustragerilor de conductori electrici li s-a pus capăt în noaptea de 8
februarie 2002 când în timpul pândei organizată de polițiștii de la Biroul de
Poliție Pantelimon și cei de la Postul de Poliție din comuna Cernica i-au
surprins pe cei trei.
Împotriva
sentinței au declarat apel inculpații care au criticat-o ca nelegală și
netemeinică. Au cerut desființarea sentinței și achitarea pentru săvârșirea
infracțiunii de distrugere prevăzută de art.217 al.3 Cod penal și
reindividualizarea pedepselor pentru infracțiunea de furt.
Curtea
de Apel București – Secția a II-a penală a respins apelurile ca nefondate prin
decizia nr.686/A din 22 octombrie 2002.
Nemulțumiți
și de această hotărâre, inculpații au atacat-o cu recurs și au reiterat motivul
din apel referitor la netemeinicia sentinței, solicitând reducerea pedepselor.
Recursul
este nefondat.
Din
actele și lucrările dosarului rezultă că faptele săvârșite de inculpați
prezintă un pericol social deosebit atât prin obiectul material cât și prin
valoarea pagubei. În același timp s-a avut în vedere că inculpații sunt tineri,
nu au antecedente penale și au regretat faptele. Cum infracțiunea de furt
calificat comisă de cei doi inculpați este prevăzută sub pedeapsa închisorii
între 4-18 ani așa cum art.209 al.3 Cod penal a fost modificat prin Legea
456/2001 - , rezultă că stabilind pedepse la minimul special prevăzut de texul
de lege, prima instanță a făcut o justă individualizare conform criteriilor
prevăzute de art.72 Cod penal.
Urmează ca în temeiul art.385
15
pct.1 lit.b Cod
procedură penală recursurile să fie respinse ca nefondate.
În
baza art.385
17
al.4 raportat la art.383 al.2 Cod procedură penală se
va deduce prevenția de la 8 februarie 2002 până la 18 februarie 2003.
Văzând
și dispozițiile art.192 al.2 Cod procedură penală urmează să fie obligați la
plata cheltuielilor judiciare conform dispozitivului .
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații N.M.
și S.M.împotriva deciziei penale nr.686 din 22 octombrie 2002 a Curții de Apel
București- Secția II Penală.
Deduce
din pedepse durata arestării preventive de la 8 februarie 2002 până la 18
februarie 2003 , pentru fiecare inculpat.
Obligă
recurenții la câte 1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care
onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 300.000
lei , se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 februarie 2003.