ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3643/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 114 din 24

septembrie 2002 a Tribunalului Olt au fost condamnați inculpații: T.D., în baza

art. 20, raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) și b), cu aplicarea art. 37

lit. a) și b) C. pen., la 4 ani închisoare. Potrivit art. 61 C. pen., s-a

revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 3 ani și 6

luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 3223/2000 a Judecătoriei

Craiova, iar conform art. 39 alin. (2) C. pen., s-a dispus contopirea restului

rămas neexecutat în pedeapsa de 4 ani, stabilindu-se ca inculpatul să execute

pedeapsa de 4 ani închisoare în condițiile art. 71 și art. 64 C. pen.; și G.M.,

în baza art. 20, raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) și d) C. pen., cu

aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la 4 ani închisoare. Potrivit art. 61 C.

pen., s-a revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de

2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 31/2000 a Judecătoriei

Balș, iar conform art. 39 C. pen., s-a dispus contopirea restului rămas

neexecutat de 249 zile în pedeapsa aplicată de 4 ani, stabilindu-se ca

inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani închisoare în condițiile art. 71 și

art. 64 C. pen.

S-a menținut starea de arest a

inculpaților și s-a dedus prevenția de la 21 august 2001, la zi.

Prin aceeași sentință au mai fost

condamnați inculpații: G.C., în baza art. 20, raportat la art. 208 și art. 209

lit. a) și g), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., la 2 ani închisoare în

condițiile art. 81 C. pen.; M.C.; C.B.; R.S., în baza art. 20, raportat la art.

208 și art. 209 lit. a) și g), cu aplicarea art. 99 C. pen., la câte 9 luni

închisoare, în condițiile art. 81 și următoarele C. pen., pe termenul de

încercare de câte un an.

S-a luat act că părțile vătămate

N.C. și D.I. nu s-au constituit părți civile.

Inculpații T.D. și G.M., au fost

obligați la plata sumei de 6.965.540 lei despăgubiri civile plus dobânzile

legale către partea civilă Spitalul Clinic nr. 1 Craiova.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța a reținut în fapt că, în noaptea de 19 august 2001, în timp ce părțile

vătămate N.C., D.I. și N.A. erau de pază, la un teren agricol situat lângă SC

S.M.R. Balș cultivat cu porumb, în apropierea lor au trecut neobservate trei

căruțe în care se aflau T.D., G.M., G.C., M.C., C.B. și R.S. împreună cu

făptuitorii R.C., R.S. și M.M., toți de etnie romă.

Inculpații au oprit căruțele la

capătul terenului aparținând părților vătămate, au coborât și au mers la lanul

de porumb, unde au început să culeagă știuleți. Acțiunea de sustragere a fost

întreruptă de apariția părților vătămate N.C. și D.I.

Întrucât partea vătămată N.C. era cu

mașina, ajungând primul la locul furtului, el a încercat să rețină una din

căruțe. Pentru a-și asigura scăparea inculpații T.D. și G.M. i-au aplicat

lovituri și l-au doborât pe paznic la pământ.

La fel a fost lovită și partea

vătămată D.I., peste brațul stâng cu o bucată de lemn de către minorul R.C.,

producându-i leziuni pentru care s-au stabilit ca necesare 65-70 zile îngrijiri

medicale.

La rândul său, în apărare, N.C. i-a

aplicat lovituri inculpatului G.M., provocându-i leziuni pentru a căror

vindecare au fost necesare 7-8 zile îngrijiri medicale.

Au fost găsiți 47 știuleți de porumb

în greutate de 16,450 kg, cu o valoare de 32.480 lei.

Situația de fapt și vinovăția

inculpaților au fost stabilite în baza procesului verbal de cercetare la fața

locului, a procesului verbal de reconstituire, a rapoartelor medico-legale,

privind părțile vătămate, a declarațiilor părților vătămate, a declarațiilor

martorilor N.A., B.I. și G.F., probe coroborate cu declarațiile inculpaților.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia

penală nr. 135 din 27 martie 2003, a admis apelul declarat de Parchetul de pe

lângă Tribunalul Olt, a desființat în parte sentința primei instanțe numai

referitor la soluționarea laturii penale și rejudecând cauza a majorat la câte

5 ani pedepsele aplicate inculpaților T.D. și G.M., dispunând ca aceștia să

execute câte 5 ani închisoare.

Pentru a decide astfel, instanța de

control judiciar, primind critica formulată în apelul parchetului, a considerat

că pedepsele aplicate de prima instanță inculpaților T.D. și G.M. nu reflectă

pericolul social grav al faptelor săvârșite de cei doi inculpați recidiviști.

Privitor la celelalte critici din

apelul parchetului, în sensul omisiunii aplicării agravantelor prevăzute de

art. 78 lit. c) și art. 211 alin. (2) lit. b) și h) C. pen., respectiv

săvârșirea faptelor împreună cu un minor, de către o persoană înarmată și cu

urmările arătate în art. 182 C. pen.

S-a apreciat că acestea nu sunt

incidente, întrucât făptuitorii nu au cunoscut vârsta minorului, nu au folosit

arme în sensul legii penale, ci numai o coadă de mătură, și nu au produs

consecințele caracteristice vătămării corporale grave.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, care a susținut că în mod

greșit instanța de apel nu a aplicat dispozițiile agravantei prevăzute de art.

78 lit. c) C. pen., cât și a circumstanțelor de calificare prevăzute de art.

211 alin. (2) lit. b) și h) C. pen.

S-a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei atacate și rejudecarea cauzei.

Recursul declarat este întemeiat.

În conformitate cu dispozițiile art.

75 alin. (1) lit. c) C. pen., constituie circumstanță agravantă săvârșirea

infracțiunii de către un infractor major, dacă aceasta a fost comisă împreună

cu un minor.

Potrivit art. 211 alin. (2) lit. b)

și h) C. pen., în vigoare la data săvârșirii faptelor, tâlhăria este calificată

dacă a fost săvârșită de o persoană având asupra sa o armă și dacă a avut

vreuna din urmările arătate în art. 182 C. pen.

Din examinarea actelor dosarului se

constată că toate aceste cerințe legale sunt îndeplinite.

Astfel, inculpații din cauză,

aparțineau aceleiași comunități, locuiau împreună în satul Săliște, comuna

Bârza, aveau legături apropiate și desfășurau cu toții activități de colectare

a fierului vechi și de transportare a acestuia la puncte de valorificare. În

aceste condiții ei au cunoscut neîndoielnic că făptuitorul R.C. este minor, el

având vârsta de 10 ani și 9 luni. Mai este de menționat că inculpații și acest

minor se întorceau în seara agresiunii de la Balș unde depuseseră fierul vechi

colectat și împreună au luat hotărârea de a intra în lanul de porumb al

părților vătămate și de a sustrage știuleți.

Ca atare, comițând fapta împreună cu

un minor, sunt aplicabile dispozițiile agravantei prevăzute de art. 75 lit. c)

C. pen.

Probele administrate în cauză au

confirmat că inculpații G.M., T.D. și minorul R.C. au exercitat violențe asupra

celor două victime, ei lovind cu obiecte contondente, ciomege concomitent

victimele, în cadrul unei activități indivizibile în realizarea aceluiași scop

de a-și asigura scăparea după tentativa de furt săvârșită. Acele obiecte

folosite pentru atac, sunt asimilate armelor conform art. 151 alin. (2) C. pen.,

astfel că sunt aplicabile dispozițiile art. 211 alin. (2) lit. b) din același

cod.

Împrejurarea că loviturile aplicate

în condițiile coautoratului au avut efectele arătate de art. 182 C. pen., numai

în privința uneia din părțile vătămate (victima D.I.) atrage aplicarea pentru

cei doi coautori a prevederilor art. 211 alin. (2) lit. h) C. pen.

Întrucât motivele de casare

invocate, prevăzute de art. 385

9

alin. (1) pct. 17 și 17

1

C. proc. pen., sunt întemeiate, Curtea, potrivit art. 385

15

pct. 2

lit. d) din același cod, urmează a admite recursul parchetului, a casa decizia

atacată, cât și sentința primei instanțe numai cu privire la omisiunea

aplicării dispozițiilor art. 75 lit. c) și art. 211 alin. (2) lit. b) și h) C.

pen., cu aplicarea art. 13 din același cod.

Rejudecând cauza în aceste limite,

se vor aplica aceste dispoziții și se vor menține pentru faptele săvârșite

prevăzute de art. 20, raportat la art. 211 alin. (2) lit. a), b), d) și h), cu

aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., pedepsele de câte 5 ani aplicate

inculpaților T.D. și G.M.

Se vor menține celelalte dispoziții

ale hotărârilor atacate și se vor deduce din pedepsele aplicate perioadele

arestării preventive a inculpaților de la 21 august 2001, la 10 septembrie

2003.

Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul

din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale nr. 135

din 27 martie 2003 a Curții de Apel Craiova, privind pe inculpații T.D. și G.M.

Casează decizia și sentința penală

nr. 114 din 24 septembrie 2002 a Tribunalului Olt numai cu privire la omisiunea

aplicării dispozițiilor art. 75 lit. c) și art. 211 alin. (2) lit. b) și h) C.

pen., cu aplicarea art. 13 din același cod.

Aplică în cauză dispozițiile art. 75

lit. c) și art. 211 alin. (2) lit. b) și h) C. pen., cu aplicarea art. 13 C.

pen. și menține pedepsele de câte 5 ani închisoare stabilite pentru inculpații

T.D. și G.M.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârilor atacate.

Deduce din pedepsele aplicate,

timpul arestării preventive a inculpaților de la 21 august 2001, la 10

septembrie 2003.

Onorariul de avocat în sumă de

600.000 lei pentru apărarea din oficiu a intimaților inculpați, se va plăti din

fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

10 septembrie 2003.