ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4410/2004

Asupra recursurilor de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 80 din 14 aprilie 2004, Tribunalul Vâlcea i-a condamnat pe inculpații: - F.C.A., în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la două pedepse de câte 10 ani închisoare. Conform art. 33 și art. 34 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa de 10 ani închisoare. În baza art. 83 C. pen., a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an și 6 luni aplicată prin sentința penală nr. 1070 din 15 octombrie 2003 a Judecătoriei Rm. Vâlcea, dispunând executarea acesteia alături de cea aplicată în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute în total 11 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 64 și art. 71 C. pen.

A fost menținută starea de arest a inculpatului și dedusă prevenția de la 30 noiembrie 2003 la zi. - A.T.G.; - în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., la 8 ani închisoare (parte vătămată O.M.). - în baza art. 26 C. pen., raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., la 7 ani și 6 luni închisoare (parte vătămată C.V.A.). Conform art. 33 și art. 34 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa de 8 ani închisoare, cu aplicarea art. 64 și art. 71 C. pen. A fost menținută starea de arest a inculpatului și dedusă prevenția de la 4 decembrie 2003 la zi. - inculpatul M.I.N. - în baza art. 26 C. pen., raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., la 8 ani închisoare (parte vătămată O.M.).

- în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., la 8 ani și 6 luni închisoare (parte vătămată C.V.A.). Conform art. 33 și art. 34 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 64 și art. 71 C. pen. A fost menținută starea de arest a inculpatului și dedusă prevenția de la 30 noiembrie 2003 la zi. Inculpații au fost obligați în solidar la plata sumei de 2.700.000 lei despăgubiri civile, către partea civilă SC P.D.A. SRL Râmnicu Vâlcea și fiecare la plata cheltuielilor judiciare către stat. Instanța a reținut, în fapt, că inculpații F.C.A., A.T.G. și M.I.N., prieteni, în seara de 25 noiembrie 2003 s-au întâlnit la magazinul B. din municipiul Râmnicu Vâlcea, pentru a consuma produse din patiserie.

La o masă au observat-o pe partea vătămată O.M., elev, care avea la gât un lănțișor din aur și, la propunerea inculpatului A.T.G., au hotărât să-i sustragă bijuteria. În acest scop, în momentul în care partea vătămată, însoțită de colegul său P.G., a părăsit magazinul, inculpații au urmărit-o și ajungând-o din urmă, inculpatul F.C.A. le-a cerut câte 10.000 lei. În timp ce copii își căutau mărunțișul prin buzunare, inculpatul A.T.G., luând-o pe partea vătămată O.M. pe după umeri, i-a smuls prin surprindere lănțișorul de la gât, după care toți cei trei inculpați au fugit. Inculpații au hotărât apoi să valorifice lănțișorul, astfel că prin intermediul martorului A.N. au predat bunul la Casa de amanet SC P.D.A.

SRL Rm. Vâlcea pentru suma de 2.700.000 lei. În seara de 29 noiembrie 2003 cei trei inculpați s-au întâlnit din nou, hotărând să procedeze asemănător pentru a face rost de bani. Astfel că, aflați pe str. Cerna din municipiul Rm. Vâlcea, în condiții de noapte au urmărit-o pe partea vătămată C.V.A. și în momentul în care nu mai se aflau trecători în zonă inculpatul F.C.A. a acostat-o, cerându-i 10.000 lei și controlând-o. În timpul în care partea vătămată scotea din buzunar telefonul mobil, inculpatul F.C.A. a lovit-o peste cap cu o pompă de bicicletă, iar inculpatul M.I.N. i-a smuls din mână telefonul. În tot acest timp inculpatul A.T.G. supraveghea din apropiere săvârșirea faptei, pentru evitarea surprinderii lor.

După săvârșirea și a acestei tâlhării inculpații au fugit, reîntâlnindu-se la un bar și încercând să valorifice telefonul. Partea vătămată C.V.A., însoțită de câțiva prieteni, a pornit în căutarea făptașilor, descoperindu-i în aceeași seară și reușind să-l imobilizeze pe inculpatul F.C.A. și să-l predea organului de poliție. Împotriva acestei hotărâri inculpații au declarat apel. În susținerea acestora inculpații F.C.A. și M.I.N. au invocat greșita individualizare a pedepselor, apreciindu-le ca severe în raport cu împrejurările și urmările faptelor, iar inculpatul A.T.G. a invocat greșita condamnare, întrucât nu a participat la comiterea infracțiunilor. Prin decizia penală nr. 156 din 1 iunie 2004, Curtea de Apel Pitești a respins ca nefondate apelurile inculpaților apreciind că atât constatările instanței de fond cu privire la participarea inculpatului A.T.G.

la comiterea faptelor cât și pedepsele aplicate nu sunt legale și temeinice. Decizia penală sus-menționată a fost atacată cu recurs de către inculpații A.T.G. și F.C.A., nemotivate în scris. În susținerea orală a recursului inculpatul A.T.G., personal și prin apărătorul din oficiu a solicitat achitarea, întrucât din probele administrate în cursul judecății rezultă că nu a participat la comiterea faptelor, iar, în subsidiar, a cerut reducerea pedepsei. Inculpatul F.C.A. a solicitat reducerea pedepsei. Verificând hotărârea criticată pe baza materialului de la dosar, Curtea constată că motivele de recurs invocate privesc cazurile de casare arătate de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 și 18 C. proc. pen., care se iau în considerare și din oficiu, însă nu sunt fondate.

Potrivit art. 63 C. proc. pen., probele nu au valoare mai dinainte stabilită, aprecierea acestora fiind făcută de organele judiciare în urma examinării tuturor probelor administrate. Constatările instanțelor cu privire la existența faptelor, împrejurările comiterii, identitatea făptuitorilor și vinovăția acestora se întemeiază pe probele administrate atât în cursul urmăririi penale cât și în cel al judecății. Declarațiile inculpaților date în cursul urmăririi penale, îndeosebi cele consemnate de procuror cu asigurarea asistenței juridice, concordante și prin care descriu cu detalii participarea lor și rolul fiecăruia în săvârșirea faptelor, se coroborează cu declarațiile date de părțile vătămate și martorii A.N., B.A., A.R.A.

și B.G., precum și cu procesele verbale de confruntare. Părțile vătămate O.M. și C.V.A., acesta din urmă ascultat și în instanță, confirmă fiecare participarea a trei persoane la comiterea faptelor. Identificarea inculpaților A.T.G. și M.I.N. s-a făcut pe baza datelor furnizate de inculpatul F.C.A., imobilizat de partea vătămată C.V.A. cu prietenii săi și predat organelor de poliție. Așa s-a descoperit, printre altele, și faptul depunerii lănțișorului din aur la Casa de amanet, prin intermediul martorului A.N. Din declarațiile acestui martori, urmărire penală, proces verbal confruntare, rezultă că toți cei trei inculpați au venit la el în seara de 25 noiembrie 2003 a-l solicita să-i ajute să depună la Casa de amanet lănțișorul din aur, inculpatul A.T.G.

susținând că obiectul i-a fost trimis de sora sa din Italia. În acest context, revenirile ulterioare ale inculpaților în instanță, în sensul că cele două tâlhării au fost săvârșite numai de către inculpații F.C.A. și M.I.N., au fost justificat înlăturate, necoroborându-se cu celelalte mijloace de probă, astfel încât situația de fapt și vinovăția inculpaților au fost corect și temeinic stabilite. Așa fiind, critica făcută de inculpatul A.T.G., cu privire la greșita condamnare a sa, este nefondată. Nici critica privind greșita individualizare a pedepselor nu este întemeiată. Așa cum se constată, pedepsele stabilite pentru fiecare infracțiune au fost orientate în apropierea minimului legal special, în considerarea criteriilor de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen.

și pentru realizarea scopului prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni. Stabilirea unor pedepse într-un cuantum mai ridicat inculpatului F.C.A. este consecința reținerii stării de recidivă, în condițiile căreia a comis infracțiunile, pedeapsa de executat, de 11 ani și 6 luni fiind și efectul revocării suspendării condiționate a executării pedepsei de un an și 6 luni, aplicată prin sentința penală nr. 1070 din 15 octombrie 2003 a Tribunalului Rm. Vâlcea. În raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., pedepsele stabilite pentru fiecare infracțiune precum și pedepsele rezultante aplicate inculpaților, au fost corect individualizate, fiind justificate și necesare realizării funcțiilor de constrângere și reeducare ale sancțiunii și prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.

Întrucât nu se constată nici din examinarea din oficiu a hotărârilor existența vreuneia dintre cazurile de casare, prevăzute de art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., recursurile inculpaților urmează să fie respinse ca nefondate. Din pedepsele aplicate se va deduce timpul arestării preventive pentru inculpatul F.C.A. de la 30 noiembrie 2003 la 8 septembrie 2004, iar pentru inculpatul A.T.G. de la 4 decembrie 2003 la 8 septembrie 2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații A.T.G. și F.C.A., împotriva deciziei penale nr. 156 din 1 iunie 2004 a Curții de Apel Pitești. Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului F.C.A. de la 30 noiembrie 2003 și de la 4 decembrie 2003, pentru inculpatul A.T.G., la 8 septembrie 2004. Obligă pe fiecare inculpat la plata sumei de câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 8 septembrie 2004.