ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4410/2004

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 80 din 14

aprilie 2004, Tribunalul Vâlcea i-a condamnat pe inculpații:

- F.C.A., în baza art. 211 alin. (2)

lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit.

a) C. pen., la două pedepse de câte 10 ani închisoare.

Conform art. 33 și art. 34 C. pen.,

inculpatul va executa pedeapsa de 10 ani închisoare.

În baza art. 83 C. pen., a revocat

suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an și 6 luni aplicată prin

sentința penală nr. 1070 din 15 octombrie 2003 a Judecătoriei Rm. Vâlcea,

dispunând executarea acesteia alături de cea aplicată în prezenta cauză,

inculpatul urmând să execute în total 11 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea

art. 64 și art. 71 C. pen.

A fost menținută starea de arest a

inculpatului și dedusă prevenția de la 30 noiembrie 2003 la zi.

- A.T.G.;

- în baza art. 211 alin. (2) lit. b)

și c) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen., la 8 ani închisoare (parte

vătămată O.M.).

- în baza art. 26 C. pen., raportat

la art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen.,

la 7 ani și 6 luni închisoare (parte vătămată C.V.A.).

Conform art. 33 și art. 34 C. pen.,

inculpatul va executa pedeapsa de 8 ani închisoare, cu aplicarea art. 64 și

art. 71 C. pen.

A fost menținută starea de arest a

inculpatului și dedusă prevenția de la 4 decembrie 2003 la zi.

- inculpatul M.I.N.

- în baza art. 26 C. pen., raportat

la art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen.,

la 8 ani închisoare (parte vătămată O.M.).

- în baza art. 211 alin. (2) lit. b)

și c) și alin. (2

1

) lit. a) C. pen., la 8 ani și 6 luni închisoare

(parte vătămată C.V.A.).

Conform art. 33 și art. 34 C. pen.,

inculpatul va executa pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art.

64 și art. 71 C. pen.

A fost menținută starea de arest a

inculpatului și dedusă prevenția de la 30 noiembrie 2003 la zi.

Inculpații au fost obligați în

solidar la plata sumei de 2.700.000 lei despăgubiri civile, către partea civilă

SC P.D.A. SRL Râmnicu Vâlcea și fiecare la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

Instanța a reținut, în fapt, că

inculpații F.C.A., A.T.G. și M.I.N., prieteni, în seara de 25 noiembrie 2003

s-au întâlnit la magazinul B. din municipiul Râmnicu Vâlcea, pentru a consuma

produse din patiserie.

La o masă au observat-o pe partea

vătămată O.M., elev, care avea la gât un lănțișor din aur și, la propunerea

inculpatului A.T.G., au hotărât să-i sustragă bijuteria.

În acest scop, în momentul în care

partea vătămată, însoțită de colegul său P.G., a părăsit magazinul, inculpații

au urmărit-o și ajungând-o din urmă, inculpatul F.C.A. le-a cerut câte 10.000

lei. În timp ce copii își căutau mărunțișul prin buzunare, inculpatul A.T.G.,

luând-o pe partea vătămată O.M. pe după umeri, i-a smuls prin surprindere

lănțișorul de la gât, după care toți cei trei inculpați au fugit.

Inculpații au hotărât apoi să

valorifice lănțișorul, astfel că prin intermediul martorului A.N. au predat

bunul la Casa de amanet SC P.D.A. SRL Rm. Vâlcea pentru suma de 2.700.000 lei.

În seara de 29 noiembrie 2003 cei

trei inculpați s-au întâlnit din nou, hotărând să procedeze asemănător pentru a

face rost de bani.

Astfel că, aflați pe str. Cerna din

municipiul Rm. Vâlcea, în condiții de noapte au urmărit-o pe partea vătămată C.V.A.

și în momentul în care nu mai se aflau trecători în zonă inculpatul F.C.A. a

acostat-o, cerându-i 10.000 lei și controlând-o. În timpul în care partea

vătămată scotea din buzunar telefonul mobil, inculpatul F.C.A. a lovit-o peste

cap cu o pompă de bicicletă, iar inculpatul M.I.N. i-a smuls din mână

telefonul.

În tot acest timp inculpatul A.T.G.

supraveghea din apropiere săvârșirea faptei, pentru evitarea surprinderii lor.

După săvârșirea și a acestei

tâlhării inculpații au fugit, reîntâlnindu-se la un bar și încercând să

valorifice telefonul.

Partea vătămată C.V.A., însoțită de

câțiva prieteni, a pornit în căutarea făptașilor, descoperindu-i în aceeași

seară și reușind să-l imobilizeze pe inculpatul F.C.A. și să-l predea organului

de poliție.

Împotriva acestei hotărâri

inculpații au declarat apel.

În susținerea acestora inculpații F.C.A.

și M.I.N. au invocat greșita individualizare a pedepselor, apreciindu-le ca

severe în raport cu împrejurările și urmările faptelor, iar inculpatul A.T.G. a

invocat greșita condamnare, întrucât nu a participat la comiterea

infracțiunilor.

Prin decizia penală nr. 156 din 1

iunie 2004, Curtea de Apel Pitești a respins ca nefondate apelurile

inculpaților apreciind că atât constatările instanței de fond cu privire la

participarea inculpatului A.T.G. la comiterea faptelor cât și pedepsele

aplicate nu sunt legale și temeinice.

Decizia penală sus-menționată a fost

atacată cu recurs de către inculpații A.T.G. și F.C.A., nemotivate în scris.

În susținerea orală a recursului

inculpatul A.T.G., personal și prin apărătorul din oficiu a solicitat achitarea,

întrucât din probele administrate în cursul judecății rezultă că nu a

participat la comiterea faptelor, iar, în subsidiar, a cerut reducerea

pedepsei.

Inculpatul F.C.A. a solicitat

reducerea pedepsei.

Verificând hotărârea criticată pe

baza materialului de la dosar, Curtea constată că motivele de recurs invocate

privesc cazurile de casare arătate de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 și

18 C. proc. pen., care se iau în considerare și din oficiu, însă nu sunt

fondate.

Potrivit art. 63 C. proc. pen.,

probele nu au valoare mai dinainte stabilită, aprecierea acestora fiind făcută

de organele judiciare în urma examinării tuturor probelor administrate.

Constatările instanțelor cu privire

la existența faptelor, împrejurările comiterii, identitatea făptuitorilor și

vinovăția acestora se întemeiază pe probele administrate atât în cursul

urmăririi penale cât și în cel al judecății.

Declarațiile inculpaților date în

cursul urmăririi penale, îndeosebi cele consemnate de procuror cu asigurarea

asistenței juridice, concordante și prin care descriu cu detalii participarea

lor și rolul fiecăruia în săvârșirea faptelor, se coroborează cu declarațiile

date de părțile vătămate și martorii A.N., B.A., A.R.A. și B.G., precum și cu

procesele verbale de confruntare.

Părțile vătămate O.M. și C.V.A.,

acesta din urmă ascultat și în instanță, confirmă fiecare participarea a trei

persoane la comiterea faptelor.

Identificarea inculpaților A.T.G. și

M.I.N. s-a făcut pe baza datelor furnizate de inculpatul F.C.A., imobilizat de

partea vătămată C.V.A. cu prietenii săi și predat organelor de poliție.

Așa s-a descoperit, printre altele,

și faptul depunerii lănțișorului din aur la Casa de amanet, prin intermediul

martorului A.N.

Din declarațiile acestui martori,

urmărire penală, proces verbal confruntare, rezultă că toți cei trei inculpați

au venit la el în seara de 25 noiembrie 2003 a-l solicita să-i ajute să depună

la Casa de amanet lănțișorul din aur, inculpatul A.T.G. susținând că obiectul

i-a fost trimis de sora sa din Italia.

În acest context, revenirile

ulterioare ale inculpaților în instanță, în sensul că cele două tâlhării au

fost săvârșite numai de către inculpații F.C.A. și M.I.N., au fost justificat

înlăturate, necoroborându-se cu celelalte mijloace de probă, astfel încât

situația de fapt și vinovăția inculpaților au fost corect și temeinic

stabilite.

Așa fiind, critica făcută de

inculpatul A.T.G., cu privire la greșita condamnare a sa, este nefondată.

Nici critica privind greșita

individualizare a pedepselor nu este întemeiată.

Așa cum se constată, pedepsele

stabilite pentru fiecare infracțiune au fost orientate în apropierea minimului

legal special, în considerarea criteriilor de individualizare, prevăzute de art.

72 C. pen. și pentru realizarea scopului prevenirii săvârșirii de noi

infracțiuni.

Stabilirea unor pedepse într-un

cuantum mai ridicat inculpatului F.C.A. este consecința reținerii stării de

recidivă, în condițiile căreia a comis infracțiunile, pedeapsa de executat, de

11 ani și 6 luni fiind și efectul revocării suspendării condiționate a

executării pedepsei de un an și 6 luni, aplicată prin sentința penală nr. 1070

din 15 octombrie 2003 a Tribunalului Rm. Vâlcea.

În raport de criteriile prevăzute de

art. 72 C. pen., pedepsele stabilite pentru fiecare infracțiune precum și

pedepsele rezultante aplicate inculpaților, au fost corect individualizate,

fiind justificate și necesare realizării funcțiilor de constrângere și

reeducare ale sancțiunii și prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.

Întrucât nu se constată nici din

examinarea din oficiu a hotărârilor existența vreuneia dintre cazurile de

casare, prevăzute de art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., recursurile

inculpaților urmează să fie respinse ca nefondate.

Din pedepsele aplicate se va deduce

timpul arestării preventive pentru inculpatul F.C.A. de la 30 noiembrie 2003 la

8 septembrie 2004, iar pentru inculpatul A.T.G. de la 4 decembrie 2003 la 8

septembrie 2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații A.T.G.

și F.C.A., împotriva deciziei penale nr. 156 din 1 iunie 2004 a Curții de Apel

Pitești.

Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a

inculpatului F.C.A. de la 30 noiembrie 2003 și de la 4 decembrie 2003, pentru

inculpatul A.T.G., la 8 septembrie 2004.

Obligă pe fiecare inculpat la plata

sumei de câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

câte 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 8

septembrie 2004.