ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1568/2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1568/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 293 din 23

octombrie 2003, Tribunalul Botoșani l-a condamnat pe inculpatul L.S. la

pedeapsa detențiunii pe viață și interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64

lit. a), c), d) și e) C. pen., pe o durată de 10 ani pentru săvârșirea

infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 174, art. 175 lit. c)

și art. 176 lit. b) C. pen.

A mai fost obligat inculpatul la

plata sumei de 20 milioane lei despăgubiri civile, către partea civilă L.B.M.

Potrivit art. 118 lit. b) C. pen.,

s-a confiscat de la inculpat corpurile delicte, respectiv un ciocan, un cuțit

și un butuc yală.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt.

Familia L.W. și L.M. a locuit în

Botoșani, într-un apartament aflat la parterul blocului, compus din 3 camere,

bucătărie și baie, semidecomandat.

Aceștia au avut 4 fete: L.M. 23 ani,

căsătorită, L.B.M., 22 ani, L.L., 18 ani și L.G. 15 ani.

Familia a mai avut și 4 băieți, L.S.V.,

plecat de 5 ani în SUA, L.I.I., plecat de un an în SUA și L.V. de 17 ani. L.L.,

L.G. și L.V. locuiau împreună cu mama lor L.M. Împreună cu aceștia locuia și

familia inculpatului L.E., soție, M.I., fiica de 3 ani, D.S., fiu în etate de 2

ani și E.N. fiică de 8 luni. În afară de L.S., care este de religie ortodoxă,

ceilalți membri ai familiei au fost de religie penticostali de ziua a șaptea,

care după executarea unei pedepse privative de libertate, în anul 1998 a trecut

la religia penticostală. Având în vedere că L.W. consuma băuturi alcoolice cu

cca. 5 ani în urmă, acesta s-a despărțit în fapt de soția sa, L.M., care a

rămas în apartament, iar L.W. a plecat la părinții săi în județul Galați. În

anul 2001 acesta a revenit și a lucrat ca cioban la mai mulți crescători de

animale din satele Roșiori, Hudum și Manolești Vale. În tot acest timp a locuit

la cetățenii la care lucra, cu excepția perioadei 16 iulie-2 septembrie 2002,

când a locuit cu familia, însă fără a avea cheie de la apartament. Întrucât

tatăl inculpatului a continuat să consume băuturi alcoolice și nu a trecut la

religia penticostală, la data de 2 septembrie 2002, soția i-a spus acestuia să

nu mai vină acasă, motiv pentru care acesta a locuit la B.V.R.

În iarna anului 2002, inculpatul nu

a mai frecventat manifestările de cult penticostal, lăsându-se de pocăință. A

început să frecventeze localuri de alimentație publică, să consume băuturi

alcoolice și să meargă la discotecă sau alte locuri de distracție.

Familia inculpatului a aflat de

acest lucru, astfel că între L.S., mamă, surori și frați s-a instalat o stare

tensionată. În vara anului 2002, acesta s-a certat cu mama sa, amenințând-o cu

cuțitul. În mai multe rânduri, mama acestuia i-a cerut inculpatului și soției

sale să părăsească apartamentul.

În ziua de 21 septembrie 2002, în

jurul prânzului, L.M. le-a spus soților L.S. și L.E. să plece. Astfel, soția

inculpatului a luat fetița de 8 luni E.N. și a plecat la părinții săi O.N. și O.V.,

din satul și comuna Roma, jud. Botoșani, luând asupra ei și cheia apartamentului.

În apartament a rămas L.S., care dormea în sufragerie, iar cei doi copii ai

acestuia M.I. și D.S., L.V. dormeau în primul dormitor după sufragerie.

Trecerea se făcea prin primul dormitor, în care se aflau paturi. Pe patul din

stânga dormeau L.M., la margine și L.G. la perete. În patul aflat sub geam

dormea L.L. În seara de 21 septembrie 2002, orele 20,00, inculpatul a sunat-o

pe P.C.M. de la telefonul din casă al mamei sale, fixând o întâlnire. Acesta a

cunoscut-o în luna august 2002, la Festivalul Berii, printr-o cunoștință,

respectiv prin A.E. Inculpatul s-a recomandat ca fiind M.S., afirmând că are 25

ani. După ce a sunat-o pe P.C.M., cei doi s-au plimbat cca. o oră în părculețul

de lângă Primăria municipiului Botoșani, după care s-au despărțit, inculpatul

conducând-o acasă.

Inculpatul, revenind acasă, s-a culcat

în sufragerie împreună cu fiul său D.S. de 2 ani.

Între orele 1,00 – 2,00 inculpatul

s-a trezit și s-a hotărât să-și omoare toată familia. Dintr-o debara a luat un

ciocan, iar din bucătărie un cuțit cu mâner din aluminiu, toate luminile din

apartament fiind stinse. Inculpatul a intrat în primul dormitor, unde dormea

fratele său, L.V. Cu ciocanul i-a aplicat o lovitură puternică peste cap, în

zona parietală stângă. Întrucât victima a început să horcăie, inculpatul i-a

aplicat mai multe lovituri de cuțit în zona toracelui și a gâtului. După

decesul victimei, al cărui corp fusese acoperit cu o plapumă, inculpatul a

revenit în sufragerie și apoi în bucătărie, unde a fumat o țigară.

După ce a șters cuțitul de sânge,

înarmat și cu ciocanul, inculpatul a deschis ușa celui de-al doilea dormitor,

aplicându-i o lovitură puternică de ciocan peste cap mamei sale. În continuare

inculpatul i-a aplicat o lovitură cu ciocanul peste cap lui L.G., provocându-i

o plagă înfundată cu îndepărtare de conținut osos în regiunea frontală dreaptă.

Lui L.L. i-a aplicat mai lovituri cu ciocanul peste cap, producându-i o plagă

cu înfundare în regiunea fronto-temporală dreaptă, o plagă în regiunea

temporo-parietală stângă și o fractură de bază etaj mijlociu stâng. În

declarația dată la urmărirea penală, inculpatul a arătat că în acele

împrejurări a luat minora, care încă dormea, și a dus-o în sufragerie, după

care s-a reîntors și după ce le-a dezbrăcat de pantalonii de pijama și chiloți,

pe surorile sale, L.G. și L.L., ar fi întreținut raporturi intime cu acestea,

în timp ce victimele se aflau în agonie. Întrucât L.M. și L.L. nu mureau,

inculpatul le-a aplicat mai multe lovituri de cuțit pe fața posterioară a

hemitoracelui stâng, în regiunea latero-cervicală stângă, supraclaviculară dreaptă

și pe fața anterioară hemitoracelui stâng lui L.L. și regiunea latero-cervicală

dreaptă la bază lui L.M.

Activitatea de suprimare a vieții

celor 4 victime a fost terminată în jurul orelor 4,30.

După ce s-a spălat de sânge și s-a

schimbat, de la telefonul din casă, la orele 6,00, inculpatul a sunat-o pe P.C.M.,

anunțând-o că în dimineața respectivă urma să-i facă o vizită. La ușa de

intrare în primul dormitor de după sufragerie, inculpatul a scos mânerul și

șildurile, mânerul punându-l pe o vitrină din sufragerie, astfel ca cei doi

inculpați minori să nu intre în dormitoarele în care se aflau cadavrele.

Inculpatul a răscolit lucrurile din acele dormitoare, în căutarea de bani și a

cheii apartamentului. A declarat la urmărirea penală că sub perna de sub capul

mamei sale a găsit cheia apartamentului și suma de aproximativ 4 milioane lei,

după care a plecat în oraș.

În dimineața zilei de 22 septembrie

2002, inculpatul a frecventat restaurantul K., iar în jurul orelor 8,30, a fost

prezent în locuința lui P.C.M., căreia i-a oferit 3 trandafiri albi, invitând-o

în oraș. Cei doi au mâncat la un restaurant din zona gării, după care s-au

deplasat la Biserica „Sf. Petru și Pavel” din acea zonă, unde inculpatul a

aprins 9 lumânări. În jurul prânzului, inculpatul a revenit la domiciliu și

după ce a dat de mâncare celor doi copii, a sunat la părinții soției, vorbind

cu aceasta. În jurul orelor 14,00, inculpatul a fost în localitatea Roma la

părinții soției sale, pe care a invitat-o în Botoșani, pentru a lua ceilalți

doi copii și a-i aduce la Roma. În momentul în care a intrat în sufragerie,

fiica acesteia M.I., venea din cele 2 dormitoare, reușind să ia mânerul de la

clanța ușii de pe vitrină și să deschidă ușa dintre sufragerie și primul

dormitor.

Inculpatul a luat mânerul de la

clanța ușii, însă soția acestuia i-a solicitat să i se permită să folosească

baia, însă acesta a refuzat să-i deschidă ușa de la primul dormitor.

La insistențele soției sale, acesta

a închis ușa celui de-al doilea dormitor, a stat în picioare în fața locului

spre care era orientat capul cadavrului L.V., care era în întregime acoperit cu

plapuma, și i-a permis acesteia să meargă la baie. L.E., văzând manifestările

inculpatului, precum și lipsa membrilor din familie, a realizat că s-a

întâmplat o mare nenorocire, sens în care a luat în mare gravă copii și a

plecat la o soră a ei, P.F., unde a dormit în noaptea de 22 septembrie 2002. În

aceeași zi, respectiv 22 septembrie 2002, la ora 17,13, inculpatul a sunat-o

din nou pe prietena sa P.C.M. de la telefonul părinților săi.

În noaptea de 22 septembrie 2002,

acesta era cazat la Hotelul T., achitând suma de 300.000 lei. În noaptea de 24

septembrie 2002 s-a cazat la același hotel, pentru a achitat suma de 500.000

lei.

În ziua de 24 septembrie 2002, de la

telefonul părinților inculpatului au fost apelate mai multe numere

internaționale în SUA. Aceste numere s-au repetat și în zilele de 25, 26 și 27

septembrie 2002, un telefon fiind dat și în Grecia, unde inculpatul avea un văr

și unde intenționa să meargă în ziua de 5 octombrie 2002.

În perioada 22-27 septembrie 2002,

inculpatul s-a plimbat cu taxiul, a frecventat unități de alimentație publică

și discoteci în compania prietenei sale P.C.M., precum și a martorilor A.E. și

A.D.

În dimineața de 27 septembrie 2002,

R.M. l-a întrebat pe inculpat dacă nu au în casă sau la subsol vreun animal

mort, întrucât a început să simtă un miros de cadavru, care ajunsese să fie

insuportabil.

În aceeași zi, inculpatul s-a

hotărât să scape de cadavre. S-a deplasat cu 2 sticle de plastic la stația

P.E.C.O., de unde a cumpărat 4 litri benzină, în jurul orelor 10,00, a revenit

acasă, a luat cadavrul mamei, care l-a dus la baie, așezându-l în cadă. Peste

cadavru a stropit cu cca. 1 litru benzină, după care i-a dat foc. În momentul

în care a început să ardă îmbrăcămintea cadavrului, a început să iasă fum.

Temându-se ca vreun vecin să nu sesizeze pompierii, a dat drumul la apă în

cadă, stingând ceea ce ardea, după care a deschis geamul celui de-al doilea

dormitor, lăsând să iasă fumul afară.

În noaptea de 27 septembrie 2002 L.S.

a fost împreună cu P.C.M. și A.E. la discotecă, până în jurul orelor 3,00-3,30,

când inculpatul le-a condus acasă, urmând să revină în jurul orelor 4,30.

În jurul orelor 6,00, inculpatul se

deplasa împreună cu P.C.M. la Iași, cu autobuzul. În ziua de 30 septembrie 2002,

inculpatul a sunat-o pe A.E., spunându-i să-și ia pașaportul întrucât la 5

octombrie 2002, urmau să plece în Grecia.

În după amiaza de 1 octombrie 2002,

în jurul orelor 18,00, inculpatul s-a reîntors de la Iași. În aceeași zi A.M.

din Botoșani, a sunat la poliție, sesizând că din apartamentul familiei L.

emană un miros greu cadaveric.

În timp ce o echipă operativă

efectua cercetări la fața locului, inculpatul s-a deplasat cu un taxi la

locuința martorei A.E., unde și-a lăsat geanta de voiaj, după care a mers la

barul L., unde au servit masa, după care s-a deplasat la discoteca de la Casa

Sindicatelor, în jurul orei 23,00, inculpatul fiind identificat de către

organele de poliție și condus pentru efectuarea de cercetări.

Cu prilejul cercetării la fața

locului, au fost identificate ciocanul și cuțitul, care au fost folosite la

suprimarea vieții victimelor, cele două sticle cu benzină, de pe una din ele

fiind ridicate impresiuni digitale, o fotografie decupată parțial, două

înscrisuri, având conținutul

“

E.

vezi că ți-am lăsat un bilet înăuntru” și „E., dacă vii, spune-mi unde te

găsesc, lasă-mi un bilet, că luni te-am căutat toată ziua, spune-mi unde stai

ca să te iau. Pa, te iubesc, S.”.

Cu prilejul percheziției corporale

s-a ridicat de la inculpat și cheile apartamentului.

Procedându-se la autopsia cadavrelor

s-au constatat următoarele:

Moartea lui L.M. a fost violentă și

s-a datorat insuficienței cardio-respiratorie acute, ca urmare a unui

traumatism cranio-cerebral acut deschis, cu fractură de boltă craniană și

dilacerare cerebrală consecutivă.

Leziunile traumatice

cranio-cerebrale au putut fi produse prin loviri cu un corp dur, de formă

pătrată (ciocan), iar partea latero-cervicală dreaptă, prin lovire cu un obiect

tăietor-înțepător.

S-a concluzionat că între leziuni și

moartea victimei există legătură cauzală directă, necondiționată, moartea

putând data din 22 septembrie 2002.

Moartea lui L.V. a fost violentă și

s-a datorat insuficienței cardio-respiratorie acută, ca urmare a unui

traumatism cranio-cerebral acut deschis, cu fractură temporală cu înfundare.

Fractura temporală stângă a putut fi

produsă prin lovire cu un corp dur (ciocan), iar plaga de la nivelul

hemitoracelui stâng prin lovire cu un obiect tăietor (înțepător). Leziunea

sigură și direct mortală a fost fractura temporală stângă.

Moartea lui L.L. a fost violentă. Ea

s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, ca urmare a unui

traumatism cranio-cerebral acut deschis cu fracturi craniene multiple și a unui

traumatism deschis hemitorace stâng cu plăci pulmonare.

Leziunile craniene constatate au

putut fi produse prin loviri repetate cu corp dur (ciocan), iar cele toraco

pulmonare prin loviri repetate cu un obiect tăietor-înțepător. Examenul genital

efectuat a fost neconcludent, datorită stării de putrefacție avansată.

Moartea lui L.G. a fost violentă. Ea

s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, ca urmare a unui

traumatism cranio-cerebral acut deschis, cu fractură cu înfundare frontală

dreaptă. Leziunile au putut fi produse cu un corp dur (ciocan). Datorită stării

de putrefacție avansată, examenul genital nu a fost relevant.

La toate victimele, între leziunile

descrise și moartea acestora, există legătură de cauzalitate directă și

necondiționată, moartea putând data din 21 septembrie 2002.

Inculpatul a fost expertizat

psihiatric, constatându-se că prezintă tulburări de personalitate de tip

antisocial; că păstrează capacitatea de apreciere critică, a conținutului și

consecințelor faptelor sale, și totodată are discernământul păstrat în raport

cu fapta pentru este cercetat.

Raportul de expertiză a fost avizat

de comisia de avizare și control de pe lângă I.M.L. București.

În raport de expertiză psihiatrică,

inculpatul motivează fapta, invocând faptul că familia sa făcea parte dintr-o

sectă de penticostali și din cauza ei nu putea să-și cumpere un televizor sau

să ceară un pahar și că a făcut-o pentru „ca să mă eliberez de stres”.

La urmărirea penală, inculpatul a

recunoscut fapta comisă precizând în declarațiile sale în detaliu, activitatea

sa infracțională din noaptea de 21 septembrie 2002, cu specificarea că nu le

regretă.

Împotriva sentinței, inculpatul a

formulat apel, solicitând achitarea, întrucât nu a comis el fapta, indicându-l

ca autor al crimei pe tatăl său.

Instanța de control judiciar, prin

decizia penală nr. 340 din 24 noiembrie 2003, a respins ca nefondat apelul

declarat de inculpat.

Și împotriva acestei hotărâri,

inculpatul a declarat recurs solicitând în principal, achitarea sa, invocând

prevederile art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.,

motivat de faptul că nu se face vinovat de săvârșirea faptei.

În subsidiar, față de

contradictorialitatea probatoriilor a cerut restituirea dosarului la parchet

pentru completarea urmăririi penale, conform prevederilor art. 333 C. proc.

pen.

Și, în sfârșit, într-un subsidiar

îndepărtat, reducerea pedepsei față de circumstanțele personale.

Examinând hotărârile atacate prin

prisma cazului de casare, prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 18 și

14 C. proc. pen., în baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei,

Curtea constată recursul nefondat, urmând a fi respins, ca atare.

Din analiza probelor administrate,

rezultă că instanțele au reținut o situație de fapt certă, lămurită sub toate

aspectele, care în final a condus la constatarea vinovăției inculpatului prin

aprecierea probelor ori a unor situații colaterale (relațiile tensionate dintre

inculpat și familia sa).

Instanțele s-au preocupat să

lămurească împrejurări și situații de natură a dovedi în mod indubitabil

vinovăția inculpatului, pentru săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave cu

atât mai mult cu cât acesta, ulterior primelor declarații, a încercat să nege

că ar fi comis omorurile.

La urmărirea penală inculpatul a

recunoscut întru-totul și fără regrete fapta comisă, relatând în detaliu

activitatea sa infracțională din noaptea de 21 septembrie 2002. Ulterior,

inculpatul a negat fapta, indicând drept autor al crimei pe tatăl său. În mod

corect, însă s-a stabilit că această susținere nu are relevanță în cauză, atâta

timp cât prin nici o probă administrată nu s-a făcut dovada că tatăl său s-ar

fi aflat în acea noapte în locuință, acesta fiind plecat de la domiciliu de mai

mult timp. Cu ocazia efectuării expertizei psihiatrice, inculpatul a recunoscut,

de altfel, săvârșirea infracțiunii, susținând că făcea parte dintr-o sectă de

penticostali, care-i interzicea să-și cumpere televizor sau consumul de băuturi

și că „a făcut-o pentru a se elibera de stres”.

Martorul audiat în instanță, B.V.R.

a confirmat faptul că în acea noapte inculpatul a dormit în domiciliul său. Această

declarație se coroborează cu faptul că asupra inculpatului s-a găsit cheia

apartamentului și nici o forțare la butucul yalei, astfel că tatăl inculpatului

nu putea pătrunde în apartament.

Martora P.C.M. a declarat, de

asemenea că, în noaptea de 21 septembrie 2002 nu a fost cu inculpatul,

susținând că a fost cu acesta cca. o oră la 21 septembrie în parc. Martorul L.N.

(coleg de cameră în arestul poliției aproximativ 2 luni) a arătat că inculpatul

i-a relatat cu lux de amănunte, modalitatea comiterii celor patru crime.

Pe de altă parte, soția inculpatului

a susținut că în 22 septembrie 2002 când s-a întors de la țară, a observat ceva

în neregulă în apartament, fiindu-i interzis de inculpat să intre în camere.

Tot soția inculpatului a relatat

susținerile fratelui acestuia care, după eliberarea din penitenciar, venind

acasă a povestit cum a comis inculpatul cele patru crime.

De asemenea, urma papilară plină de

sânge a inculpatului, găsită de organele de urmărire penală, pe receptorul

telefonului confirmă vinovăția inculpatului.

Ca atare, Curtea constată că motivul

invocat de inculpat în recurs, în sensul nevinovăției sale, și care vizează

achitarea, nu poate fi primit.

În același context, constatându-se

că în cauză s-au administrat toate probatoriile, nici motivul invocat privind

restituirea cauzei la organul de urmărire penală, nu poate fi primit.

Sub aspectul individualizării

pedepsei, Curtea constată de asemenea, că au fost respectate prevederile art. 72

C. pen.

Astfel, la stabilirea și

individualizarea pedepsei, instanțele au avut în vedere limitele de pedeapsă

stabilite de lege, pericolul social al faptei abominabile comise, persoana

inculpatului, care este recidivist și nu în ultimul rând, poziția procesuală

nesinceră avută în fața instanței, cât și poziția acestuia de a nu fi regretat

fapta comisă, astfel încât, o reducere a pedepsei nu se justifică.

În consecință, Curtea, în temeiul

prevederilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge

recursul declarat de inculpat, ca nefondat.

Se va deduce din pedeapsă timpul

arestării preventive a inculpatului de la 2 octombrie 2002.

Văzând și prevederile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul L.S. împotriva deciziei penale nr. 340 din 24 noiembrie

2003 a Curții de Apel Suceava.

Deduce din pedeapsă timpul arestării

preventive a inculpatului de la 2 octombrie 2002, la 19 martie 2004.

Obligă pe recurent la plata sumei de

1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

19 martie 2004.