ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 707/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 344 din 7 septembrie

2004, Tribunalul Botoșani, secția penală, a dispus condamnarea inculpatului C.P.,

pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prevăzută de art. 174 C. pen. la

pedeapsa de 15 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen.

S-a dedus din pedeapsă

durata reținerii și arestării preventive a inculpatului de la 20 aprilie 2004

la zi și s-a menținut starea de arest.

În temeiul art. 118 lit. b)

C. pen., s-a confiscat corpurile delicte (două bucăți de lemn și o sapă).

Inculpatul a fost obligat să

plătească părților civile Spitalul clinic de urgență S.T. Iași, suma de 621.291

lei cheltuieli de spitalizare și C.E. suma de 10.000.000 lei daune materiale,

reprezentând cheltuieli de înmormântare și 20.000.000 lei daune morale.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a reținut că, începând din anul 2000, inculpatul întreținea relații de

concubinaj cu victima C.M., în vârstă de 27 ani, ambii fiind consumatori de

băuturi alcoolice, sub influența cărora aveau numeroase scandaluri și bătăi.

La data de 11 aprilie 2004,

inculpatul s-a deplasat singur la cimitir pentru a-și pomeni mama decedată,

victima refuzând să-l însoțească.

Ulterior, inculpatul a luat

cu sine mai multe alimente și o sticlă cu 2 litri de vin și a plecat la o soră

de a lui ce era bolnavă, dar a fost urmat de concubina lui care, a luat băutura

și a ascuns-o acasă.

La scurt timp, revenind la

domiciliu, inculpatul i-a cerut victimei să-i dea sticla pentru a consuma și el

vin, dat întrucât a fost refuzat, enervat, i-a aplicat mai multe lovituri cu un

băț, care s-a rupt și apoi cu o sapă.

Victima lovită, a reușit să

iasă din casă și s-a târât în stradă unde a căzut și fiind văzută de unul din

vecini, acesta a anunțat poliția și salvarea. Ambulanța a sosit după trei ore,

transportând victima mai întâi la Spitalul județean Botoșani și apoi la

Spitalul Iași, unde aceasta a decedat în jurul orei unu.

În urma necropsiei

cadavrului s-a stabilit că decesul victimei s-a datorat șocului

traumatico-hemoragic consecutiv unui politraumatism cu multiple plăgi,

tumefacții echimotice, escoriații, fracturi costale bilaterale cu hemotorax

bilateral, leziuni produse prin loviri repetate cu obiecte contondente,

înțepător-tăietor și tăietor-despicător. S-a stabilit că sângele victimei

conținea 2,35%o alcool etilic, ceea ce corespunde unei stări de necoordonare și

confuzie.

Împotriva sentinței, în

termen legal, inculpatul a acționat cu apel pentru nelegalitate și

netemeinicie, motivând că, întrucât a reacționat la atitudinea provocatoare a

victimei care l-a lovit cu o bucată de lemn, era cazul să se fi reținut

aplicabilitatea dispozițiilor art. 73 lit. b) C. pen. și că, oricum, față de

elementele circumstanțiale personale, fiind infractor primar, cu o comportare

procesuală sinceră, se impune aplicarea art. 74 – 76 C. pen., cu consecința

stabilirii pedepsei sub limita minimului special.

Prin decizia nr. 335/ A din

1 noiembrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală, a fost

respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.

Împotriva deciziei instanței

de apel a declarat recurs inculpatul care a criticat-o pentru netemeinicie, sub

aspectul greșitei individualizări a pedepsei, ca urmare a nereținerii

circumstanței atenuante, prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen. (susținând că a

fost provocat de partea vătămată care l-a lovit cu o bucată de lemn), precum și

a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen.

Examinând recursul

inculpatului prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct.

14 C. proc. pen., Curtea apreciază că acesta nu este întemeiat.

Apărarea inculpatului în

sensul că ar fi săvârșit fapta fiind provocat de partea vătămată nu poate fi

primită, neavând la bază probe care să ateste o astfel de situație.

Astfel, în afara declarației

inculpatului, nu există nici o altă probă din care să reiasă că victima i-a

aplicat vreo lovitură cu o bucată de lemn, iar în raport de starea avansată de

ebrietate în care se afla aceasta în momentele anterioare decesului (2,35 gr.%0

alcoolemie), ce avea ca efect o stare de necoordonare și confuzie, este puțin

probabil ca victima să fi putut exercita, în mod obiectiv, acte de violență

asupra inculpatului.

În aceste împrejurări, este

evident că cererea privind reținerea circumstanței atenuante a scuzei

provocării nu subzistă.

Discuțiilor contradictorii

ce au avut loc anterior între inculpat și partea vătămată nu le poate fi

acordată semnificația unui act de provocare, în sensul prevăzut de art. 73 lit.

b) C. pen., care să determine o stare de tulburare puternică sau o emoție sub

stăpânirea căreia inculpatul să fi acționat, nejustificând nici nenumăratele

lovituri aplicate victimei, ce au produs: echimoze, excoriații, plăgi contuze -

înțepate și despicate; fracturi costale bilaterale; infiltrate hemoragice

epicraniene; stază și edem cerebral; hemotorax bilateral în cantitate redusă;

edem pulmonar; autoaliză splenică și pancreatică; infiltrat țesut perirenal

drept; interesarea corticalei crestei iliace stângi și a crestei tibiale

drepte.

Așadar, solicitarea

inculpatului, de a i se reduce pedeapsa, este nefondată atât sub aspectul

reținerii circumstanței atenuante prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., cât și

a oricăror alte împrejurări ce ar putea constitui circumstanțe atenuante,

conform art. 74 C. pen., întrucât pedeapsa aplicată a fost corect dozată în

raport de gravitatea faptei, de atitudinea inculpatului pe parcursul procesului

penal și lipsa antecedentelor penale, fiind de natură să asigure atingerea

scopului cerut de art. 52 C. pen.

Ca atare, neexistând alte

motive de casare care să fie luate în discuție din oficiu, Înalta Curte, văzând

și prevederile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge

ca nefondat recursul declarat de inculpat.

Conform art. 385

16

alin. (2) C. proc. pen., se va computa durata arestării preventive a

inculpatului, iar în baza art. 192 alin. (2) din același cod acesta va fi

obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul C.P., împotriva deciziei penale nr. 335 din 1

noiembrie 2004 a Curții de Apel Suceava.

Deduce din pedeapsa aplicată

perioada reținerii și arestării preventive de la 20 aprilie 2004, la 31

ianuarie 2005.

Obligă pe recurent la plata

sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 31 ianuarie 2005.