ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 252/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de petiționarul B.E. împotriva încheierii din 28 noiembrie 2002 a Curții de Apel Iași. A fost lipsă recurentul petiționar. Procedura de citare a fost îndeplinită. Procurorul a pus concluzii de respingere, ca inadmisibil, a recursului. C U R T E A Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 28 noiembrie 2002 a Curții de Apel Iași s-a respins ca nefondată, cererea de recuzare formulată de petiționarul B.E. împotriva judecătorilor de la Tribunalul Iași, reținându-se că susținerile acestuia nu pot constitui motive de recuzare în sensul prevăzut de art.46-51 Cod procedură penală. Împotriva acestei încheieri, petiționarul a declarat recurs reluând motivele cererii sale de recuzare.

Recursul este inadmisibil. Potrivit art.385 1 alin.2 Cod procedură penală, încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentința sau decizia recurată cu excepția cazurilor în care, potrivit legii, pot fi recurate separat. Pe de altă parte, dispozițiile art.52 alin.ultim din același cod prevăd că încheierea prin care s-a admis sau respins abținerea, ca și aceea prin care s-a admis recuzarea nu sunt supuse niciunei căi de atac. În consecință, încheierea prin care s-a respins cererea de recuzare este supusă recursului, dar numai odată cu fondul cauzei, conform art.385 1 alin.2 Cod procedură penală. Deci legea nu prevede posibilitatea atacării separate cu recurs a unei astfel de încheieri.

Drept urmare, se va respinge ca inadmisibil, recursul declarat de petiționar, care va fi obligat să plătească cheltuielile judiciare avansate de stat. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționarul B.E. împotriva încheierii din 28 noiembrie 2002 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr.3552/2002. Obligă pe recurentul petiționar la plata sumei de 400.000 lei cheltuieli judiciare către stat. Pronunțată în ședință publică, azi 17 ianuarie 2003.