ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5470/2004

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea formulată la 16 ianuarie 2004, F.R. a solicitat revizuirea deciziei nr. 2595 din 17 decembrie 2003 a Curții de Apel Alba-Iulia, secția civilă, pe considerentul că este potrivnică unei alte hotărâri, dată în una și aceeași pricină, respectiv sentinței civile nr. 5305 din 4 decembrie 2000, a Judecătoriei Mediaș, rămasă definitivă prin nerecurare. În motivarea cererii, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. revizuientul susține în esență că decizia atacată, pronunțată în dosarul nr. 4162/2002 al Curții de Apel Alba Iulia, având ca obiect contestație la executare, nu a avut în vedere împrejurarea că, prin sentința civilă nr. 5305 din 4 decembrie 2002 a Judecătoriei Mediaș, s-a constatat ca fiind perimată executarea silită începută la cererea creditorului M.N., în dosarul execuțional nr. 1662/1997.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, prin decizia nr. 201 din 14 aprilie 2004 a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport de dispozițiile art. 323 pct. 2 C. proc. civ. Cererea de revizuire urmează a fi respinsă pentru considerentele care succed. Prin sentința civilă nr. 970 din 25 martie 1997 a Judecătoriei Mediaș, rămasă definitivă prin decizia nr. 1189 din 23 septembrie 1997 a Tribunalului Sibiu a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul M.N., în contradictoriu cu pârâtul F.R., care a fost obligat să restituie reclamantului suma de 5.691 mărci germane, sau contravaloarea în lei la data executării, cu titlu de împrumut nerestituit precum și dobânda legală aferentă echivalentului în lei a sumei.

În baza acestui titlu, creditorul a formulat împotriva debitorului F.R., o cerere de executare silită mobiliară, formându-se dosarul execuțional nr. 1662/1997, cerere constatată ca fiind perimată prin sentința civilă nr. 5305 din 4 decembrie 2000 a Judecătoriei Mediaș. Ulterior creditorul a solicitat schimbarea procedurii de executare silită și vânzarea la licitație publică a imobilului proprietatea revizuientului, situat în Mediaș, formându-se dosarul execuțional nr. 1749/2001. Contestația la executare formulată de F.R. împotriva executării silite ce formează obiectul acestui din urmă dosar execuțional, a fost respinsă de Judecătoria Mediaș prin sentința civilă nr. 254 din 28 ianuarie 2002, confirmată prin decizia civilă nr. 467 din 5 iunie 2002 a Tribunalului Sibiu, care a respins ca nefondate apelurile declarate în cauză.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, prin decizia nr. 2595 din 17 decembrie 2003, a constatat ca fiind perimate de drept recursurile formulate în cauză de contestatorul F.R. și intervenienta H.M. Calea extraordinară de atac a revizuirii este îndreptată împotriva acestei din urmă hotărâri pe considerentul că, așa cum s-a arătat, ar fi potrivnică sentinței civile nr. 5305 din 4 decembrie 2002 a Judecătoriei Mediaș. Potrivit dispozițiilor art. 322 alin. (1), teza 2 C. proc. civ. se poate cere revizuirea unei hotărâri dată de o instanță de recurs, atunci când prin aceasta se evocă fondul pricinii. În speță, condiția existenței unei hotărâri de fond, prevăzută explicit de legiuitor, nu este îndeplinită, întrucât așa cum s-a arătat, prin hotărârea atacată s-au constatat doar ca fiind perimate recursurile declarate în cauză.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. se mai poate cere revizuirea hotărârilor definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. În cauză, cele două hotărâri pretins potrivnice au avut ca obiect constatarea perimării executării silite și respectiv contestație la executare, cereri formulate în legătură cu două dosare execuționale total diferite, respectiv dosarul nr. 1662/1997, având ca obiect executarea silită asupra bunurilor mobile aparținând debitorului F.R. și dosarul execuțional nr. 1794/2001, având ca obiect vânzarea la licitație publică a imobilului, aparținând aceluiași debitor, situat în Mediaș.

Așa fiind, cum cererea de revizuire formulată nu îndeplinește cerințele prevăzute de lege, aceasta urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge cererea de revizuire formulată de F.R. împotriva deciziei nr. 2595 din 17 decembrie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 octombrie 2004.