ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 950/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 950/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față:
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta
S.C. C. S.A. Ploiești, sucursala București, l-a chemat în judecată pe pârâtul
Consiliul Local Bolintin Vale, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de
3.318.615.961 lei reprezentând penalități de întârziere conform contractului
nr. 2-1/1995.
La
data de 28 septembrie 2000, Primăria Bolintin Vale a depus la dosar cerere
reconvențională, solicitând obligarea reclamantei la plata sumei de
16.302.705.000 lei reprezentând penalități pentru anul 1999.
Prin
sentința civilă nr. 599 din 20 decembrie 2000, Tribunalul Giurgiu a respins ca
neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă și a anulat ca netimbrată cererea
reconvențională formulată de pârâtă.
Prin
decizia civilă nr. 1068 din 29 iunie 2001, Curtea de Apel București, secția VI-a
comercială, a admis apelul declarat de reclamantă, a schimbat în tot sentința
mai sus menționată și, pe fond, a admis acțiunea formulată de reclamantă și a
obligat-o pe pârâtă să-i plătească reclamantei suma de 3.318.615.961 lei penalități
de întârziere, precum și suma de 57.881.159 lei cheltuieli de judecată.
A
obligat-o pe intimată să-i plătească apelantei și suma de 28.965.379 lei
cheltuieli de judecată în apel.
Pentru
a pronunța această decizie, curtea de apel a reținut că atât timp cât lucrările
executate au fost achitate prin compensare, dar cu întârziere, înseamnă că
lucrările au fost acceptate de beneficiar, cu atât mai mult cu cât situația de
lucrări depusă la dosar a fost semnată de reprezentantul intimatei pârâte.
În
aceste condiții, a apreciat că apelanta reclamantă era îndreptățită să solicite
penalități de întârziere conform clauzei stipulate la art. 47 din contract,
penalități calculate până la data de 30 aprilie 2000, în sumă de 3.318.615.961
lei, cuantumul acestora nefiind contestat de intimata pârâtă.
În
contextul celor arătate, a mai reținut și că în mod greșit instanța de fond a
respins acțiunea reclamantei, pe considerentul că aceasta nu a făcut dovada
unor lucrări complete și de calitate și că nu ar fi respectat termenele de
execuție, aceste aspecte vizând însă cererea reconvențională formulată de
pârâtă, care fiind anulată ca netimbrată, nu a mai putut fi examinată.
Împotriva
deciziei curții de apel a declarat recurs pârâtul Consiliul Local Bolintin Vale,
întemeindu-se pe dispozițiile art. 304 C. proc. civ. și solicitând modificarea
în tot a deciziei recurate.
Recurentul
pârât susține astfel că greșit instanța de apel nu a reținut reaua credință de
care a dat dovadă intimata în executarea obligațiilor ce-i reveneau, precum și
faptul că nu a făcut dovada în nici un fel că ar fi executat lucrări complete
și de calitate.
Pe
de altă parte, arată că chiar dacă ar fi existat întârzieri de plată către
intimată, acestea nu pot fi reținute în culpa sa, pentru că banii ce urmau a fi
virați către Primăria Bolintin Vale în vederea achitării facturilor emise de
intimată veneau de la bugetul de stat, prin D.G.F.P.C.F.S. Giurgiu, deoarece
Consiliul Local Bolintin Vale nu avea și nici nu are posibilitatea achitării
unor sume de ordinul miliardelor fără resurse de la bugetul de stat și nici nu
ar fi încheiat un contract de o asemenea anvergură și valoare fără aceste subvenții,
taxele și impozitele locale neputând asigura necesarul de bani pentru așa ceva.
Recursul
este fondat, potrivit considerentelor ce vor fi arătate în continuare.
Din
examinarea actelor dosarului, se constată următoarele:
Curtea
de apel examinând apelul reclamantei a reținut că acesta este întemeiat și l-a
admis în consecință, reținând în esență că sentința pronunțată de tribunal este
greșită, atât timp cât lucrările efectuate de reclamantă au fost acceptate de
pârâtul beneficiar.
A
mai reținut astfel și că soluția tribunalului a avut în vedere că reclamanta nu
a făcut dovada executării unor lucrări complete și de calitate și că nu ar fi
respectat termenele de execuție, dar aceste aspecte vizau cererea
reconvențională formulată de pârât, cerere care corect fiind anulată ca
netimbrată, nu a mai putut forma obiect de analiză.
În
exercitarea dreptului de control asupra hotărârilor pronunțate în cauză, se
constată însă că greșit s-a procedat la anularea cererii reconvenționale
formulate de pârât ca netimbrată, tribunalul neobservând aplicabilitatea în
speță a dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 potrivit cărora, pe lângă
instituțiile expres nominalizate, sunt scutite de plata taxelor de timbru, la
introducerea acțiunilor în justiție, inclusiv a căilor de atac formulate
potrivit legii și alte instituții publice, atunci când au ca obiect venituri
publice, din această categorie făcând parte și pârâtul.
Așa
fiind, în soluționarea apelului reclamantei, se impunea ca instanța de apel să
observe că cererea reconvențională formulată de pârât a fost greșit anulată ca
netimbrată, împrejurare în care ar fi trebuit să ia în examinare și această
cerere și să se pronunțe asupra ei, cu atât mai mult cu cât apărările formulate
de pârât pe această cale privesc fondul cauzei, fiind contrare susținerilor
apelantei, susțineri pe care instanța le-a apreciat ca fiind fondate fără însă
a lua în considerare mijloacele de apărare formulate de pârât și prin cererea
reconvențională, astfel cum s-a arătat mai sus.
Ca
atare, reținându-se că cererea reconvențională a fost greșit anulată ca
netimbrată, iar instanța de apel, ignorând acest aspect s-a pronunțat în cauză,
fără a o lua în considerare, încălcând în acest fel dreptul la apărare al
pârâtului Consiliul Local Bolintin Vale, urmează a se admite recursul
pârâtului, a se casa decizia curții de apel și a se trimite cauza spre
rejudecare aceleiași instanțe de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâtul Consiliul Local Bolintin
Vale împotriva deciziei nr. 1068 din 29 iunie 2001 a Curții de Apel București,
secția VI-a comercială, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare la
aceeași instanță de apel.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 18 februarie 2003.