ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 950/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta S.C. C. S.A. Ploiești, sucursala București, l-a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local Bolintin Vale, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 3.318.615.961 lei reprezentând penalități de întârziere conform contractului nr. 2-1/1995. La data de 28 septembrie 2000, Primăria Bolintin Vale a depus la dosar cerere reconvențională, solicitând obligarea reclamantei la plata sumei de 16.302.705.000 lei reprezentând penalități pentru anul 1999. Prin sentința civilă nr. 599 din 20 decembrie 2000, Tribunalul Giurgiu a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă și a anulat ca netimbrată cererea reconvențională formulată de pârâtă.

Prin decizia civilă nr. 1068 din 29 iunie 2001, Curtea de Apel București, secția VI-a comercială, a admis apelul declarat de reclamantă, a schimbat în tot sentința mai sus menționată și, pe fond, a admis acțiunea formulată de reclamantă și a obligat-o pe pârâtă să-i plătească reclamantei suma de 3.318.615.961 lei penalități de întârziere, precum și suma de 57.881.159 lei cheltuieli de judecată. A obligat-o pe intimată să-i plătească apelantei și suma de 28.965.379 lei cheltuieli de judecată în apel. Pentru a pronunța această decizie, curtea de apel a reținut că atât timp cât lucrările executate au fost achitate prin compensare, dar cu întârziere, înseamnă că lucrările au fost acceptate de beneficiar, cu atât mai mult cu cât situația de lucrări depusă la dosar a fost semnată de reprezentantul intimatei pârâte.

În aceste condiții, a apreciat că apelanta reclamantă era îndreptățită să solicite penalități de întârziere conform clauzei stipulate la art. 47 din contract, penalități calculate până la data de 30 aprilie 2000, în sumă de 3.318.615.961 lei, cuantumul acestora nefiind contestat de intimata pârâtă. În contextul celor arătate, a mai reținut și că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea reclamantei, pe considerentul că aceasta nu a făcut dovada unor lucrări complete și de calitate și că nu ar fi respectat termenele de execuție, aceste aspecte vizând însă cererea reconvențională formulată de pârâtă, care fiind anulată ca netimbrată, nu a mai putut fi examinată. Împotriva deciziei curții de apel a declarat recurs pârâtul Consiliul Local Bolintin Vale, întemeindu-se pe dispozițiile art. 304 C. proc.

civ. și solicitând modificarea în tot a deciziei recurate. Recurentul pârât susține astfel că greșit instanța de apel nu a reținut reaua credință de care a dat dovadă intimata în executarea obligațiilor ce-i reveneau, precum și faptul că nu a făcut dovada în nici un fel că ar fi executat lucrări complete și de calitate. Pe de altă parte, arată că chiar dacă ar fi existat întârzieri de plată către intimată, acestea nu pot fi reținute în culpa sa, pentru că banii ce urmau a fi virați către Primăria Bolintin Vale în vederea achitării facturilor emise de intimată veneau de la bugetul de stat, prin D.G.F.P.C.F.S. Giurgiu, deoarece Consiliul Local Bolintin Vale nu avea și nici nu are posibilitatea achitării unor sume de ordinul miliardelor fără resurse de la bugetul de stat și nici nu ar fi încheiat un contract de o asemenea anvergură și valoare fără aceste subvenții, taxele și impozitele locale neputând asigura necesarul de bani pentru așa ceva.

Recursul este fondat, potrivit considerentelor ce vor fi arătate în continuare. Din examinarea actelor dosarului, se constată următoarele: Curtea de apel examinând apelul reclamantei a reținut că acesta este întemeiat și l-a admis în consecință, reținând în esență că sentința pronunțată de tribunal este greșită, atât timp cât lucrările efectuate de reclamantă au fost acceptate de pârâtul beneficiar. A mai reținut astfel și că soluția tribunalului a avut în vedere că reclamanta nu a făcut dovada executării unor lucrări complete și de calitate și că nu ar fi respectat termenele de execuție, dar aceste aspecte vizau cererea reconvențională formulată de pârât, cerere care corect fiind anulată ca netimbrată, nu a mai putut forma obiect de analiză.

În exercitarea dreptului de control asupra hotărârilor pronunțate în cauză, se constată însă că greșit s-a procedat la anularea cererii reconvenționale formulate de pârât ca netimbrată, tribunalul neobservând aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 potrivit cărora, pe lângă instituțiile expres nominalizate, sunt scutite de plata taxelor de timbru, la introducerea acțiunilor în justiție, inclusiv a căilor de atac formulate potrivit legii și alte instituții publice, atunci când au ca obiect venituri publice, din această categorie făcând parte și pârâtul.

Așa fiind, în soluționarea apelului reclamantei, se impunea ca instanța de apel să observe că cererea reconvențională formulată de pârât a fost greșit anulată ca netimbrată, împrejurare în care ar fi trebuit să ia în examinare și această cerere și să se pronunțe asupra ei, cu atât mai mult cu cât apărările formulate de pârât pe această cale privesc fondul cauzei, fiind contrare susținerilor apelantei, susțineri pe care instanța le-a apreciat ca fiind fondate fără însă a lua în considerare mijloacele de apărare formulate de pârât și prin cererea reconvențională, astfel cum s-a arătat mai sus.

Ca atare, reținându-se că cererea reconvențională a fost greșit anulată ca netimbrată, iar instanța de apel, ignorând acest aspect s-a pronunțat în cauză, fără a o lua în considerare, încălcând în acest fel dreptul la apărare al pârâtului Consiliul Local Bolintin Vale, urmează a se admite recursul pârâtului, a se casa decizia curții de apel și a se trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul formulat de pârâtul Consiliul Local Bolintin Vale împotriva deciziei nr. 1068 din 29 iunie 2001 a Curții de Apel București, secția VI-a comercială, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de apel. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 februarie 2003.