ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4628/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 214 din 8 mai 2003, Tribunalul Cluj l-a condamnat pe inculpatul H.I.A., pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută și pedepsită de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. c), cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare. S-a făcut aplicarea prevederilor art. 71 și art. 64 C. pen. În temeiul art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului și potrivit art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă timpul arestării preventive începând cu 13 ianuarie 2003 la zi. În baza art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a unui cuțit.

Inculpatul a fost obligat să plătească către partea civilă Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Leon Daniello Cluj Napoca cheltuielile de spitalizare, în sumă de 2.986.298 lei, cu dobânda legală de la rămânerea definitivă a hotărârii până la efectuarea plății. În baza art. 189 C. proc. pen., onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 300.000 lei, a fost suportat din fondul Ministerului Justiției. Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele: Inculpatul H.I.A. este frate cu partea vătămată H.F., iar între cei doi a existat o stare tensionată, determinată de faptul că inculpatul nu lucra și consuma în mod frecvent băuturi alcoolice, iar după ce ajungea în stare de ebrietate obișnuia să-și certe părinții și, uneori, chiar a exercitat violențe asupra acestora.

În data de 30 decembrie 2002 a decedat mama inculpatului, aceasta fiind înmormântată în primele zile ale lunii ianuarie 2003. Partea vătămată s-a ocupat de organizarea înmormântării, iar inculpatul nu a participat nici măcar la ceremonia înmormântării, fapt ce i-a determinat pe tatăl inculpatului și partea vătămată să-i ceară inculpatului să părăsească domiciliul și să nu se mai întoarcă. Inculpatul s-a mutat la un prieten al său, însă în seara zilei de 12 ianuarie 2003, în jurul orelor 12,30, prietena părții vătămate, martora L.S. a observat că, la holul de la intrare, se afla un bărbat; i-a adus la cunoștință părții vătămate acest aspect, iar aceasta, observând că este vorba de fratele său, i-a cerut să plece, moment în care inculpatul, fără să spună ceva, i-a aplicat părții vătămate trei lovituri în zona abdominală și intercostală stânga, folosind un cuțit, cauzându-i leziuni corporale ce i-au pus în pericol viața.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, solicitând desființarea acesteia și, rejudecând, majorarea pedepsei aplicate inculpatului, arătându-se că, în mod greșit, s-au reținut circumstanțe atenuante în favoarea acestuia raportat la gradul de pericol social al faptei și făptuitorului, la împrejurarea că, fără să fi fost provocat de partea vătămată, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri de cuțit în zona abdominală și intercostală stânga, leziuni corporale ce i-au pus în pericol viața. S-a criticat hotărârea și sub aspectul neaplicării pedepsei complimentare a interzicerii unor drepturi, deși aceasta este obligatorie. Împotriva hotărârii a declarat apel și inculpatul, care a solicitat schimbarea încadrării juridice din tentativă la infracțiunea de omor în vătămare corporală, întrucât nu a avut intenția de a ucide, ci s-a apărat de agresiunea fratelui său.

Prin decizia penală nr. 173 din 26 august 2003, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpat și Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, apreciind ca fiind legală și temeinică soluția pronunțată de instanța de fond. Împotriva deciziei a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor și, pe fond, aplicarea pedepsei complimentare a interzicerii unor drepturi, alături de pedeapsa principală a închisorii stabilită în sarcina inculpatului, și majorarea pedepsei principale aplicate inculpatului.

Verificând actele dosarului cauzei, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente: Potrivit prevederilor legale, în cazul infracțiunii de omor calificat și, deci, în cazul tentativei la această infracțiune, pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi, prevăzută de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., este obligatorie, urmând să opereze după executarea pedepsei. Așa încât, primul motiv de recurs formulat de parchet și care vizează aplicarea pedepsei complimentare a interzicerii unor drepturi, alături de pedeapsa principală aplicată inculpatului, este fondat, urmând a fi admis ca atare. Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs, care vizează majorarea pedepsei principale aplicate inculpatului, Curtea apreciază că este fondat, urmând a fi admis.

Astfel, în raport de împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, relația de rudenie dintre inculpat și partea vătămată, numărul loviturilor aplicate părții vătămate, periculozitatea sporită a faptei săvârșite, se constată că la stabilirea pedepsei instanțele nu au avut în vedere, în suficientă măsură, criteriile generale de individualizare și scopurile pedepsei prevăzute de art. 52 C. pen. Așa încât, în cauză, se impune majorarea pedepsei aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. c) C. pen. Față de aceste considerente, urmează să fie admis recursul declarat de parchet, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva deciziei penale nr. 173 din 26 august 2003 a Curții de Apel Cluj, privind pe intimatul inculpat H.I.A. Casează decizia atacată și sentința penală nr. 214 din 8 mai 2003 a Tribunalului Cluj cu privire la cuantumul pedepsei aplicate pentru infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. c), cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. b) C. pen. Majorează pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. c), cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. b) C. pen., de la 3 ani închisoare la 5 ani închisoare.

Aplică pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe timp de 3 ani. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 13 ianuarie 2003, până la 21 octombrie 2003. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 21 octombrie 2003.