ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 629/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Reclamanta, SC R.V. SRL Râmnicu Vâlcea, a chemat în

judecată pe pârâtele SC S.G. România SA București și SC C. SRL Râmnicu Vâlcea,

pentru a fi obligate, în solidar, la plata reactualizată a sumei de 25.000.000

lei, reprezentând contravaloare chirie și gaz propan, contravaloare lucrări

instalare și proiectare, precum și beneficiu nerealizat începând cu 1 ianuarie

1999 și până la pronunțarea sentinței, cuantumul urmând a fi determinat prin

probele ce se vor administra și rezoluțiunea contractului.

Acțiunea a fost înregistrată la Tribunalul Vâlcea, secția

comercială și contencios administrativ, care, prin sentința nr. 593 din 5

octombrie 1999, a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții de

Arbitraj, față de clauza compromisorie convenită de părți în contractele încheiate.

În acțiune, s-a susținut că s-a încheiat contractul nr.

4112 PLR-021/1999 cu pârâtele, privind proiectarea și instalarea unei

instalații mic vrac, adică un rezervor cu propan și contractul nr. 4112 PLR

021/1999 încheiat cu pârâta SC S.G. România, privind livrarea de propan.

Termenul de punere în funcțiune a instalației nu a

fost respectat, astfel că este păgubită reclamanta cu chiria pe care a

achitat-o pentru recipient și cu valoarea lucrărilor achitate pârâtei SC C. SRL

Râmnicu Vâlcea, iar prin nefuncționarea instalației de încălzire, nu a fost

realizată activitatea de turism planificată, beneficiul nerealizat fiind

apreciat la 200.000.000 lei.

Tribunalul Arbitral a admis proba cu expertiză

tehnică, care, în esență, urma să verifice modul în care părțile în litigiu

și-au îndeplinit obligațiile contractuale privind proiectarea, instalarea și

punerea în funcțiune a lucrărilor.

Prin sentința nr. 347 din 21 decembrie 2000,

Tribunalul Arbitral a respins acțiunea formulată de reclamanta SC R.V. SA

Râmnicu Vâlcea, pentru plata sumei de 250.000.000 lei.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Arbitral a reținut

că, în urma verificărilor în teren, a consultării documentației depuse de

părți, expertiza tehnică a concluzionat că SC S.G. România SA și-a îndeplinit

obligațiile asumate prin contract, astfel că reclamanta datora chiria convenită,

precum și prețul propanului cu care a fost alimentat recipientul.

Obiectivul nu a fost pus în funcțiune, deoarece nu a

fost executat zidul antifoc din vina reclamantei, care nu a solicitat un anumit

material și care nici nu a mai fost interesată în punerea în funcțiune a

instalației.

În ceea ce privește daunele, în sumă de 200.000.000

lei, reclamanta nu a făcut dovada că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.

998 C. civ., respectiv, prejudiciul, fapta culpabilă, legătura de cauzalitate

dintre acestea.

Referitor la cererea de a se dispune rezoluțiunea

contractului, se reține că cererea reclamantei este fără temei, deoarece

obligațiile contractuale au fost executate, iar în cursul soluționării litigiului,

reclamanta a înstrăinat instalația altui beneficiar, care urmează să preia

obligațiile contractuale neexecutate.

Reclamanta, SC R.V. SRL Râmnicu Vâlcea, a formulat

acțiune în anulare, susținând următoarele:

- din raportul de expertiză tehnică rezultă vinovăția

pârâtelor, dar instanța arbitrală a interpretat în sens contrar constatările și

concluziile acestuia, iar obiecțiunile pârâtelor au fost respinse ca nefondate,

nu a fost efectuată expertiza contabilă deși se aprobase efectuarea unei

asemenea expertize.

Prin decizia nr. 631 din 26 aprilie 2001, Curtea de

Apel București, secția a VI-a comercială, a respins acțiunea în anulare

formulată de SC R.V. SA Râmnicu Vâlcea.

Instanța de apel a reținut că, la termenul de

judecată de la 2 iunie 2000, Tribunalul Arbitral a încuviințat proba cu

expertiză contabilă, după efectuarea expertizei tehnice.

La termenul de la 24 noiembrie 2000, reclamanta a

depus la dosarul arbitral „precizări”, iar la termenul următor, 15 decembrie

2000, Tribunalul arbitral a revenit asupra probei cu expertiză contabilă și

reclamanta nu s-a opus acestei măsuri.

Prin acțiunea în anulare nu se realizează un control

judiciar, ci se poate învedera că arbitrajul nu s-a desfășurat conform

convenției arbitrale, reclamanta nu a menționat expres ce prevederi legale au

fost încălcate la pronunțarea hotărârii.

Reclamanta, SC R.V. SRL Râmnicu Vâlcea, a declarat

recurs împotriva deciziei nr. 631 din 26 aprilie 2001 a Curții de Apel

București, secția a VI-a comercială.

În motivarea recursului, recurenta reclamantă susține

următoarele:

- instanța arbitrală nu a asigurat părților egalitate

de tratament, respectarea dreptului la apărare, principiul

contradictorialității, a dispozițiilor imperative ale legii pentru a se

constata realitatea;

- să se efectueze expertiza contabilă pentru

pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice;

- expertiza tehnică existentă la dosar a subliniat,

în raport cu clauzele contractului nr. 4112PLL 021/1999, vinovăția firmelor SC S.G.

România SA și SC C. SRL.

Recursul este nefondat pentru următoarele

considerente:

- instanța arbitrală a revenit asupra probei cu

expertiza contabilă, considerând că nu mai este utilă cauzei, iar reclamanta,

care a fost prezentă la termenul de la 15 decembrie 2000, a fost de acord cu

măsura dispusă de tribunal;

- din expertiza tehnică, rezultă că SC S.G. România

SA și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractele încheiate, astfel că nu

mai era necesară expertiza contabilă, care urma să stabilească cuantumul prejudiciului

suferit de reclamantă;

- reclamanta nu a menționat motivele care ar fi

determinat încălcarea dispozițiilor art. 354 lit. i) C. proc. civ., ci exprimă

nemulțumirea față de soluția pronunțată de tribunalul arbitral;

- tribunalul arbitral și-a manifestat rolul activ, a

acordat mai multe termene de judecată, a pus în vedere reclamantei să-și

exercite drepturile procesuale.

În consecință, recursul declarat în cauză este

nefondat și urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC R.V. SRL Râmnicu

Vâlcea, împotriva deciziei nr. 631 din 26 aprilie 2001 a Curții de Apel

București, secția a VI-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 februarie 2003.