ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2326/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2326/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului în anulare de
față:
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată cele ce urmează:
La data de 27 martie 2003
s-a înregistrat recursul în anulare declarat de Procurorul General, contra
deciziei civile nr. 1273 din 13 mai 2002 și a sentinței nr. 145/2002 prin care
s-a admis acțiunea reclamantului G.I. pentru suma de 114.855.974 lei c/val.
impozit reținut nejustificat de M.Ap.N., în baza art. 31 din Legea nr. 138/1999
și art. 7 din O.G. nr. 7/1998.
Se susține, în esență,
că instanțele au încălcat dispozițiile art. 4, art. 6, art. 23 și art. 86 din
O.G. nr. 73/1999 conform cărora asemenea venituri sunt asimilate celor din
salarii, adică drepturile de soldă lunară și celelalte cuvenite cadrelor
militare, în condițiile legii.
Recursul în anulare
este fondat.
Reclamantul a fost
trecut în rezervă cu drept de pensie, primind, totodată, un ajutor în raport de
solda lunară brută conform art. 31 alin. (1) din Legea nr. 138/1999.
Prima instanță a respins
acțiunea, prin sentința civilă nr. 644 din 25 octombrie 2001, dar, Curtea de
apel, prin decizia nr. 476 din 4 martie 2002 a acordat suma pretinsă, cu
motivarea că dispozițiile din Legea nr. 138/1999 sunt speciale și derogatorii
față de cele din O.G. nr. 73/1999 în care sunt stabilite limitativ cazurile de
scutire de impozit.
Această interpretare
este eronată, întrucât în materie de impozite și taxe, vizând raportul juridic
de drept fiscal, legea specială este O.G. nr. 73/1999 privind impozitul pe
venit, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2000, iar, nu Legea nr. 138/1999
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar, publicată în M.
Of., nr. 347 din 22 iulie 1999.
Pe de altă parte, legea
specială a intrat în vigoare ulterior celei generale, iar reclamantul solicită
drepturile bănești începând cu luna mai 2000.
Într-adevăr temeiul
legal al acordării compensațiilor îl constituie art. 31 alin. (1) din Legea nr.
138/1999 care prevede că la trecerea în rezervă se “beneficiază de un ajutor
neimpozabil…, care, însă, nu a mai fost inclus în scutirile de impozit
prevăzute în norma specială ulterioară, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2000,
adică prin art. 5 din O.G. nr. 73/1999.
Așadar, făcând aplicarea
principiului că în materie de impozite legea specială este O.G. nr. 73/1999,
care prevalează normei generale și constatând că textul art. 31 din Legea nr.
138/1999 a fost implicit abrogat, Curtea va casa decizia și va respinge
acțiunea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al
Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.
Casează decizia nr. 1273 din 13 mai
2002 a Tribunalului Constanța, precum și sentința civilă nr. 145 din 8 ianuarie
2002 a Judecătoriei Constanța și respinge atât acțiunea cât și cererea de
chemare în garanție.
Respinge cererea de restabilire a
situației anterioare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 martie 2004.