ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7534/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe calea

contenciosului administrativ, reclamanta P.V. a solicitat anularea hotărârii

nr. 6894 din 31 octombrie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor și

recunoașterea în favoarea ei, a calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii a arătat că

este beneficiară a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000 și că în mod

greșit, Casa Județeană de Pensii i-a respins cererea.

Curtea de Apel Oradea, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 81/CA/2004 – PI

din 2 februarie 2004, a respins cererea reclamantei, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că reclamanta nu a putut face dovada de beneficiară a calității

de refugiat, întrucât din probele dosarului nu rezultă că mama acesteia l-a

urmat pe soț, în refugiu, dând naștere a încă doi copii pe teritoriul cedat – S.F.

și S.M. și că declarațiile martorilor sunt contradictorii.

Împotriva hotărârii astfel

pronunțate a declarat recurs, P.V., susținând că instanța de fond a pronunțat o

hotărâre netemeinică și nelegală, întrucât S.F., născut în Burzuc, în 1944, nu

este fratele ei.

Recursul este fondat, pentru

considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În cauză, instanța a respins

acțiunea reclamantei, exclusiv pe baza declarațiilor martorilor N.T. și P.I.,

care sunt contradictorii cu privire la data refugiului din comuna Bratca,

pentru reclamantă și pentru cei doi frați ai acesteia, S.G. și S.F.,

concluzionând că mama reclamantei nu l-a urmat pe soț, în refugiu, din moment

ce a mai născut doi copii în perioada 1941 – 1944.

Or, din această unică dovadă nu

rezultă cu certitudine identitatea dintre frații reclamantei și cei doi copii

născuți în comuna Bratca, în perioada 1941 – 1944, având în vedere și

susținerile reclamantei, în sensul că S.F. nu este fratele ei.

Ținând cont că practic instanța și-a

fundamentat soluția pe un probatoriu neconcludent și incomplet, cenzurând

legalitatea actului administrativ contestat, fără a clarifica situația de fapt

dedusă judecății și cu încălcarea dispozițiilor art. 129 alin. (5) C. proc.

civ., Curtea, în baza art. 312 alin. (1) teza I și art. 313 C. proc. civ., va

admite recursul și va trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.

Cu ocazia rejudecării, urmează a se suplimenta

probatoriul, prin orice mijloc de dovadă, admis de lege, care să stabilească cu

certitudine situația de fapt din dosar, în raport cu care să fie soluționată

cererea reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de P.V.

împotriva sentinței civile nr. 81 din 2 februarie 2004 a Curții de Apel Oradea,

secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și trimite

cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 12 octombrie 2004.