ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3193/2004

Asupra

conflictului negativ de competență de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată reclamanta D.A. a chemat

în judecată S.C. T.R. S.A. solicitând obligarea acesteia la plata drepturilor

bănești cuvenite ca urmare a disponibilizării colective, nulitatea mai multor

clauze conținute în actul adițional la contractul colectiv de muncă și

protocolul din 29 martie 2003.

Prin încheierea de ședință din 11

decembrie 2003 Tribunalul Gorj a disjuns cererea completatoare și a suspendat,

conform art. 244 alin. (1) C. proc. civ., acțiunea privind plata drepturilor

bănești.

Tribunalul Gorj, prin sentința

civilă nr. 2846 din 18 decembrie 2003, și-a declinat competența de soluționare

a cererii completatoare, în favoarea Tribunalului București, apreciind că sunt

incidente dispozițiile art. 68 lit. b) și art. 72 din Legea nr. 168/1999,

sediul pârâtei fiind în municipiul București.

La rândul său, Tribunalul București,

a invocat din oficiu excepția necompetenței sale teritoriale și în baza

dispozițiilor art. 284 alin. (2) și art. 159 pct. 3 C. muncii, reținând că

reclamanta domiciliază în Municipiul Târgu Jiu, județul Gorj, prin sentința

civilă nr. 809 din 26 februarie 2004 a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.

Constatând astfel conflictul negativ

de competență, a înaintat cauza pentru soluționarea acestuia la Înalta Curte de

Casație și Justiție, în baza art. 22 alin. (3) C. proc. civ.

În soluționarea conflictului negativ

de competență astfel ivit, sunt de reținut următoarele:

Obiectul cererii deduse judecății îl

constituie solicitarea reclamantei de anulare a unui act adițional la

contractul colectiv de muncă, aceasta constituind un conflict de drepturi în

sensul art. 1 alin. (1) C. muncii.

Potrivit textului, dispozițiile

codului muncii reglementează totalitatea raporturilor individuale și colective

de muncă și jurisdicția muncii, în măsura în care nu există reglementări

speciale.

Or, dispozițiile Legii nr. 130/1996

nu conțin norme derogatorii în această materie, fiind deci incidente

prevederile art. 284 alin. (1) și (2) C. muncii.

Pe de altă parte, prevederile art.

72 și art. 68 lit. b) din Legea nr. 168/1999 au fost abrogate prin intrarea în

vigoare a Legii nr. 53/2003, astfel încât și sub acest aspect soluția

Tribunalului București este cea corectă.

Așa fiind, în temeiul art. 22 C.

proc. civ., urmează a se stabili competența teritorială de soluționare a

cauzei, în favoarea Tribunalului Gorj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește competența teritorială a soluționării

cererii formulate de reclamanta D.A. în favoarea Tribunalului Gorj.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 aprilie 2004.