ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2376/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală

nr. 17 din 9 ianuarie 2003, pronunțată în dosarul nr. 6168/2002, Tribunalul

București, secția a II-a penală, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire

a sentinței penale nr. 438 din 16 mai 2002, pronunțată de Tribunalul București,

formulată de condamnatul V.I.N.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a reținut că prin adresa nr. 3672/III-6/2002, Parchetul de pe lângă

Tribunalul București a înaintat instanței cererea de revizuire formulată de

V.I.N., concluzionând că hotărârea, împotriva căreia revizuientul a exercitat calea

extraordinară de atac nu este definitivă.

La dosar s-au depus în copie

sentința nr. 438 din 16 mai 2002, pronunțată de Tribunalul București, secția

I-a penală.

Examinând actele dosarului,

tribunalul a constatat că prin sentința nr. 438 din 16 mai 2002, pronunțată de

Tribunalul București, secția I-a penală, revizuentul a fost condamnat la o

pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C.

pen.

Împotriva acestei sentințe,

condamnatul a exercitat căile ordinare de atac, cauza nefiind soluționată

definitiv.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel revizuientul V.I.N., care a criticat-o motivând că este

nemulțumit de sentința de condamnare, întrucât nu este traficant de droguri, ci

doar consumator.

Prin sentința penală nr. 85 din 18

februarie 2003, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins

apelul condamnatului ca nefondat, hotărâre care a fost recurată în termen

legal, invocându-se motivele formulate în cererea introductivă.

Recursul fiind o cale de atac

ordinară, poate fi exercitat de condamnat conform art. 385

3

C. proc.

pen., numai împotriva hotărârilor nedefinitive.

Cum în cauză condamnatul tinde să

atace o hotărâre ce nu este definitivă, la data formulării cererii de

revizuire, aceasta aflându-se în căile superioare de atac, urmează a se

respinge recursul ca nefondat, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b)

C. proc. pen., cu obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, recursul declarat de

condamnatul V.I.N., împotriva deciziei penale nr. 85 din 18 februarie 2003, a

Curții de Apel București, secția a II-a penală, ca nefondat.

Obligă pe recurent să plătească

statului 650.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 150.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

21 mai 2003.