ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 353/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin decizia civilă nr. 3900 din 5 iunie 2002, Curtea

Supremă de Justiție, secția comercială, a respins, ca nefondat, recursul

declarat de reclamanta SC C. SA Craiova împotriva deciziei nr. 1581, pronunțată,

la 27 noiembrie 2000, de către Curtea de Apel Craiova, secția comercială.

De asemenea, s-au constatat nule recursurile

declarate împotriva aceleiași decizii de pârâtele SC I.I. SRL Craiova și SC L. SRL

Craiova.

Pentru a se pronunța astfel, instanța supremă a

reținut că, potrivit proceselor-verbale aflate la dosarul de apel, comunicarea

către pârâte a considerentelor deciziei recurate a avut loc la data de 19

ianuarie 2000, iar potrivit art. 303 alin. (1) C. proc. civ., acestea aveau

obligația să formuleze motivele de recurs în termen de 15 zile, adică cel mai

târziu până la 4 februarie 2000.

Cum pârâtele nu au respectat acest termen limită,

formulând motivele de recurs la data de 7 februarie 2000, așa cum o atestă

vizele de primire aplicate de către instanța de apel, s-a aplicat sancțiunea

prevăzută de art. 306 alin. (1) și (2) C. proc. civ.

Împotriva acestei decizii a promovat calea

extraordinară a contestației în anulare pârâtele SC L. SRL și SC I.I. SRL.

În motivarea contestațiilor formulate separat,

petentele susțin că, așa cum rezultă din dovezile de comunicare a considerentelor

hotărârii instanței de apel, pe care se află ștampila Oficiului poștal Craiova,

aceasta s-a făcut la data de 23 ianuarie 2001, instanța considerând eronat că

s-ar fi făcut la 19 ianuarie 2000, ceea ce constituie o evidentă greșeală

materială.

În drept sunt invocate dispozițiile art. 318 teza 1 C.

proc. civ.

Constatând întrunite condițiile prevăzute de

dispozițiilor art. 164 C. proc. civ., instanța a dispus conexarea dosarului nr.

2240/2002 la dosarul nr. 2235/2002.

Examinând contestațiile în anulare promovate, se

reține că, potrivit art. 318 teza 1 C. proc. civ., hotărârile instanțelor de

recurs pot fi atacate cu această cale extraordinară de atac, când dezlegarea

dată este rezultatul unei greșeli materiale.

În sensul textului citat, „greșeală materială”

înseamnă greșeală de ordin procedural, de o asemenea gravitate, încât a avut

drept consecință darea unei soluții greșite.

Cu alte cuvinte, trebuie să fie vorba despre acea

greșeală pe care o comite instanța prin confundarea unor elemente importate sau

a unor date materiale și care determină soluția pronunțată.

Legea are în vedere greșeli materiale cu caracter

procedural care au dus la pronunțarea unei soluții eronate. În această

categorie intră greșeli comise prin confundarea unor date esențiale ale dosarului

cauzei.

Prin urmare, greșelile instanței de recurs care

deschid calea contestației în anulare sunt greșeli de fapt și nu greșeli de

judecată, de apreciere a probelor, ori de îndreptare a dispozițiilor legale.

În speță, în adevăr, așa cum rezultă din înscrisurile

aflate la dosarul curții de apel, comunicarea considerentelor deciziei civile

recurate, nu se putea realiza pe data de 19 ianuarie 2001, cum a reținut

instanța de recurs, câtă vreme acestea se aflau la oficiul poștal în data de 23

ianuarie 2001, așa cum dovedește, însăși, ștampila aplicată pe dovada de

comunicare (dosarul nr. 2128/2000 al Curții de Apel Craiova).

Față de cele arătate, Curtea apreciază că, în adevăr,

instanța de recurs a comis o eroare gravă, prin aprecierea ca tardiv depuse a motivelor

de recurs, în raport cu data comunicării considerentelor deciziei criticate,

situație în care, în considerarea dispozițiilor art. 318 teza 1 C. proc. civ.,

acțiunile în anulare urmează a fi admise, decizia civilă nr. 3900 din 5 iunie

2002 anulată în parte și fixarea termenului pentru judecarea recursurilor

declarate de pârâte.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestațiile în anularea deciziei nr. 3900 din 5

iunie 2002, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, în

dosarul nr. 2330/2001, formulate de contestatoarele SC L. SRL Craiova și SC I.I.

SRL Craiova, anulează în parte decizia nr. 3900 din 5 iunie 2002 a Curții

Supreme de Justiție.

Fixează termen pentru judecarea recursurilor la data

de 5 martie 2003.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 24 ianuarie

2003.