ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1306/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel București, la 12 iunie 2003, SC U.S. SA a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 361 din 19 martie 2003, pronunțată de Curtea de Apel București, solicitând casarea acesteia, pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea recursului, s-a susținut că sentința a fost dată cu aplicarea greșită a legii, în mod eronat refuzându-se societății, dreptul de deducere la calculul profitului impozabil a unei sume totale de 4.009.355.961 lei.

S-a făcut precizarea că din această sumă, 3.166.895.811 lei reprezintă diferența dintre costul de producție al mărfurilor vândute către toți clienții societății și veniturile obținute de societate din aceste vânzări, în decursul întregului an fiscal 2000. Deci, în mod greșit susține recurenta, s-a considerat suma de 3.166.895.811 lei, ca o cheltuială, ea trebuind înregistrată ca o pierdere în tranzacție, deci ca minus de venit. Ca atare, se susține că această sumă ar trebui dedusă de la cheltuieli. S-a considerat de recurentă că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile alin. (1) și (4) ale art. 4 din O.G. nr. 70/1994, privind impozitul pe profit, neacceptând deductibilitatea fiscală a sumei de 3.166.895.811 lei reprezentând diferența dintre prețul de cost al mărfurilor livrate și prețul de livrare al acesteia.

Din actele cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că prin sentința nr. 361 din 19 martie 2003, Curtea de Apel București a respins acțiunea formulată de reclamanta SC U.S. SA, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice București. S-a reținut că reclamanta a efectuat cheltuieli cu prețul de cost al mărfii, mai mari decât prețul de livrare al mărfii. Deoarece a vândut marfa la un preț mai mic, decât cel de producție, este evident că nu s-a obținut o diferență nefavorabilă, în sumă de 3.166.895.811 lei. S-a constatat că în mod eronat societatea reclamantă a înregistrat debitarea contului 658 Alte cheltuieli de exploatare, cu suma de 3.166.895.811 lei reprezentând „Diferențe de preț la produse” contul 348. În legătură cu înregistrarea 658 – 348, expertul contabil a arătat că nu există, că este o invenție a contabilului societății, „o evidentă greșeală de contabilitate”.

În baza înregistrărilor eronate sus-citate, societatea a considerat că sunt deductibile, diferențele de preț la produse. Instanța de fond a considerat corect că suma sus-citată, de 3.166.895.811 lei, nu este deductibilă fiscal, conform art. 4 pct. 4 din O.G. nr. 70/1994. Cât privește 106.697.402 lei, compusă din 70.433.974 lei reprezentând cheltuielile cu utilitățile, curent electric, telefon și 36.263.425 lei reprezentând chiria pentru apartamentul închiriat de societate, în temeiul art. 4 alin. (6) lit. j) din cap. 2 al H.G. nr. 402/2000, reprezentându-se documente justificative, instanța de fond le-a considerat cheltuieli nedeductibile fiscal. Recursul declarat este neîntemeiat, întrucât sentința atacată este legală și temeinică, astfel că va fi respins.

Societatea a procedat greșit la debitarea contului 658 „Alte cheltuieli de exploatare” [așa cum a stabilit și expertiza tehnică efectuată], cu diferența în sumă de 3.166.895.811 lei. Potrivit art. 68 din Regulamentul de aplicare a Legii contabilității nr. 82/1991, aprobat prin H.G. nr. 704/1993, prețurile la bunurile ieșite din patrimoniu „se evaluează la costul de achiziție sau de producție”. Faptul că societatea SC U.S. SA București a efectuat cheltuieli cu prețul de cost al mărfii mai mari decât prețul de livrare, neobținând venit, ci dimpotrivă, o diferență nefavorabilă, în sumă de 3.166.895.811 lei, nu înseamnă că această sumă este deductibilă fiscal. De altfel, în acest sens s-a pronunțat și Ministerul Finanțelor, prin adresa nr. 266.358 din 29 octombrie 2001. Așa fiind, recursul fiind neîntemeiat, conform art. 312 145 alin. (1) C. proc.

civ., va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC U.S. SA București împotriva sentinței civile nr. 361 din 19 martie 2003, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 martie 2004.