ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3275/2004

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 23 din 23

ianuarie 2002 a Tribunalului Hunedoara au fost condamnați inculpații, după cum

urmează:

- 6 ani și 6 luni închisoare, pentru

infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a), d) și

c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 75 lit. c) C. pen.

- 6 ani închisoare, pentru

infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și d)

C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 75 lit. c) C. pen.

În baza art. 33 lit. b) și art. 34

lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 ani și 6

luni închisoare.

- 5 ani și 6 luni închisoare, pentru

infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. e) C.

pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. proc. pen.

- 5 ani închisoare, pentru

infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și d)

C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., s-a

aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani și 6 luni închisoare.

- 6 ani închisoare, pentru

infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și d)

C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.;

- 5 ani și 6 luni închisoare, pentru

infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și d)

C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.

În baza art. 33 lit. b) și art. 34

lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 ani

închisoare.

- 3 ani închisoare, pentru

infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și d)

C. pen., cu aplicarea art. 109 C. pen.

- 2 ani și 6 luni închisoare, pentru

infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) și d)

C. pen., cu aplicarea art. 109 C. pen.

În baza art. 33 lit. b) și art. 34

lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani

închisoare.

A privat pe inculpați de exercițiul

drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., în condițiile art. 71 C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a

menținut starea de arest a inculpaților N.I., S.P.V. și C.F.C., iar conform

art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă timpul executat de la 29 iulie 2001,

pentru inculpatul S.P.V., de la 31 iulie 2001, pentru inculpatul C.F.C. de la

31 august 2001, pentru inculpatul N.I. până la 23 ianuarie 2002, pentru cei

trei inculpați.

În baza art. 14 și art. 346 C. pen.,

art. 998 C. civ., au fost obligați inculpații S.D.P., N.I., S.P.V. și C.F.C.,

ultimul în solidar cu părțile responsabile civilmente C.F.C. și C.E., la plata

următoarelor despăgubiri civile:

- 1.118 dolari S.U.A. sau

echivalentul în lei la data executării cu titlu de daune materiale.

- 1.000 dolari S.U.A. sau

echivalentul în lei la data executării cu titlu de daune morale, către partea

civilă D.S.A.L.L.;

- 527 dolari S.U.A. sau echivalentul

în lei la data executării cu titlu de daune materiale.

- 1.000 dolari S.U.A. sau

echivalentul în lei la data executării cu titlu de daune morale, către partea

civilă S.A.M.A.

În baza art. 163 C. proc. pen., s-a

instituit sechestru asigurator asupra bunurilor mobile și imobile aparținând

celor patru inculpați și celor două părți responsabile civilmente până la

concurența sumei de 3645 dolari S.U.A. sau echivalentul în lei.

A fost obligat fiecare inculpat, pe

inculpatul C.F.C. în solidar și cu părțile responsabile civilmente la câte

562.500 lei cheltuieli judiciare către partea civilă D.S.A.L.L. și 562.500 lei

cheltuieli judiciare către partea civilă S.A.M.A.

Au fost obligați inculpații S.D.P.

și S.P.V. la câte 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe

inculpații N.I. și C.F.C., ultimul în solidar și cu părțile responsabile

civilmente la câte 1.300.000 lei cu același titlu.

Onorariul cuvenit apărătorilor

desemnați din oficiu pentru inculpați în sumă de 600.000 lei a fost plătit din

fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre,

prima instanță a reținut în fapt următoarele:

În data de 16 iulie 2001, în jurul

orei 23,00, inculpatul S.P.V. și C.F.C. (minor) i-a întâlnit într-un tren

personal pe cetățenii belgieni S.A. și S.A. și din conversația avută cu aceștia

au înțeles că se deplasau spre cabana Straja.

După ce au coborât din tren

inculpații i-au urmărit pe cei doi cetățeni străini și au luat hotărârea de a-i

deposeda de bunuri și bani pe care bănuiau că îi au asupra lor.

După ce au văzut unde părțile

vătămate și-au instalat cortul, cei doi au luat legătura cu inculpatul N.I. și

S.D.P. care au achiesat la planul infracțiunii.

Astfel cei patru inculpați s-au

deplasat în jurul orelor 3, 4 dimineața în zona unde părțile vătămate își

instalaseră cortul.

Inculpatul C.F.C. a rămas în

apropierea apei ceilalți trei inculpați au smuls cuiele de ancorare ale

cortului.

Când părțile vătămate au ieșit afară

au fost loviți de inculpați cu pumnii și picioarele. Inculpatul C.F.C. a luat

un rucsac al părților vătămate, iar inculpatul S.P. a luat alt rucsac.

Cu bunurile asupra lor inculpații

s-au deplasat la locuința inculpatului S.P. unde au fost împărțite bunurile

sustrase.

Inculpații au cauzat un prejudiciu

material în sumă de 1119 dolari S.U.A. părții vătămate D.S.A. și în sumă de 527

dolari S.U.A. părții vătămate S.A.

În urma loviturilor primite părțile

vătămate D.S.A. i s-a pus diagnosticul de traumatism cranio - facial acut

deschis și contuzie toracică, iar părții vătămate S.A. i s-a pus diagnosticul

de traumatism cranio – facial și toracic și contuzie umăr drept.

Apelul declarat de inculpatul S.P.D.

prin care a solicitat reducerea pedepsei a fost respins, ca nefondat, prin

decizia penală nr. 100 din 18 martie 2004 a Curții de Apel Alba Iulia.

Împotriva acestei decizii penale au

declarat recurs părțile civile D.S.A. și S.A. invocând dispozițiile art. 385

9

pct. 10 C. proc. pen., criticând-o pentru omisiunea obligării inculpatului

apelant la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 600.000 lei reprezentând

onorariu de avocat.

Recursurile declarate de părțile

civile nu sunt fondate.

Verificând actele depuse la instanța

de apel, se constată că părțile civile recurente au fost reprezentate de

apărătorul ales S.N., care la dezbaterile pe fond a solicitat obligarea

inculpatului apelant la plata cheltuielilor judiciare fără să depună la dosar

chitanța cu onorariul de avocat.

În raport de această împrejurare,

instanța de apel nu a avut dovada cheltuielilor judiciare solicitate de

apărătorul părții civile, astfel că justificat nu a obligat inculpatul apelant

la plata cheltuielilor judiciare către părțile civile.

În conformitate cu art. 385

15

pct. 2 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondate recursurile

declarate de părțile civile.

Urmează a obliga recurentele părți

civile la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de părțile civile D.S.A.L.L. și S.A.M.A. împotriva deciziei penale

nr. 100 din 18 martie 2004 a Curții de Apel Alba Iulia, privind pe intimatul

inculpat S.P.D.

Obligă recurentele părți civile la

plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 1.200.000 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

15 iunie 2004.