ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1013/2004

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta, SC P.E.D. SRL Constanța,

a solicitat obligarea pârâtei, SC S.I.N.D.R. SRL, la plata sumei de 193.003.057

lei, datorată prin derularea contractului de asociere nr. 22 din 12 ianuarie

1996.

Prin contractul menționat, pârâta

s-a obligat să pună la dispoziție inventarul necesar administrării și

exploatării în comun a 150 de căsuțe confort III, iar reclamanta să asigure

reparația capitală a celor 150 căsuțe și, întrucât pârâta nu și-a executat

obligația, reclamanta a investit în plus, față de suma de 28 milioane la care

s-a obligat, suma de 32 milioane lei în inventarul lipsă.

Reclamanta a mai susținut că, prin

blocarea de către pârâtă a căsuțelor și neperfectarea unui contract cu

Slovacia, profitul nerealizat este de 1,9 miliarde lei.

Prin întâmpinare și cerere reconvențională,

pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, deoarece, deși ea și-a

executat obligația de aport, constând în cele 150 de căsuțe, reclamanta nu și-a

executat obligația de efectuare a reparațiilor capitale și a unor amenajări,

situație în care, la 31 martie 1998, contractul de asociere a fost reziliat,

potrivit art. 6, 8, 14 și 21, iar, potrivit art. 254 C. com., asociații nu au

nici un drept de proprietate asupra lucrurilor puse în asociațiune.

Pârâta-reclamantă a solicitat obligarea

reclamantei la darea socotelilor cu privire la modul în care și-a îndeplinit

obligațiile asumate și la lichidarea societății, stabilirea profitului și

pierderilor și împărțirea lui între asociați, conform art. 6 și 26 din contract;

constatarea dreptului său de creanță și obligarea reclamantei la plata acestuia

plus penalități și dobânzi actualizate.

Tribunalul Constanța, prin sentința nr.

1860 din 18 noiembrie 1999, a admis în parte acțiunea principală și a obligat

pârâta la plata sumei de 193.003.057 lei, cu titlu de despăgubiri, anulând, ca

netimbrată, cererea privind reactualizarea pretențiilor inițiale, cererea

reconvențională fiind respinsă.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a reținut, pe baza probelor administrate, executarea de către

reclamantă a obligației asumate, constând în efectuarea reparațiilor capitale

și neexecutarea de către pârâtă a obligației sale de punere la dispoziție a

celor 150 de căsuțe, iar în ce privește cererea reconvențională, s-a reținut că

aceasta nu a fost dovedită și că pârâta nu a precizat întinderea dreptului său

de creanță.

Sentința a fost atacată cu apel atât

de reclamantă, care o critică pentru neacordarea în totalitate a cheltuielilor

de judecată și respingerea cererii de reactualizare, ce nu putea fi discutată

în lipsa raportului de expertiză, cât și de către pârâta care o critică pentru

interpretarea greșită a probelor și prevederilor contractului, conform art. 19 lit.

a) și art. 254 C. com.

Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, prin decizia nr. 899 din 18 octombrie 2001, a admis ambele apeluri,

a schimbat în parte hotărârea atacată, în sensul că pârâta a fost obligată la

plata sumei e 13.938.900 lei cheltuieli de judecată, a admis cererea

reconvențională și reclamanta a fost obligată către pârâtă la plata sumei de

73.472.000 lei, reprezentând contravaloare profit din contractul de asociere,

actualizat cu rata inflației.

S-a apreciat că cererea reclamantei

de reactualizare nu poate fi primită nici din perspectiva art. 254 C. com.,

care, în cazul încetării asociației, dă dreptul numai la restituirea aportului

cu care s-a contribuit, iar nu la daune-interese și nici din perspectiva art. 294

alin. (2) C. proc. civ., cererea nefăcând obiectul judecății instanței de fond,

ea fiind anulată ca netimbrată.

Cu privire la cererea

reconvențională, s-a apreciat că aceasta este întemeiată, conform art. 9, 12 și

13 din contract, situație în care, pe baza suplimentului la raportul de

expertiză contabilă efectuat în faza apelului, a rezultat că profitul net

realizat din asociație pe anii 1996 și 1997, cumulat și actualizat cu rata

inflației, datorat de reclamantă, este de 73.472.000 lei.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs reclamanta, SC P.E.D. SRL Constanța, solicitând modificarea acesteia și

obligarea intimatei la plata sumei de 1.293.190.120 lei cu titlu de despăgubiri,

dezvoltarea motivelor de recurs fiind încadrate în prevederile art. 304 pct. 9

și 10 C. proc. civ., iar criticile formulate vizând următoarele aspecte:

- interpretarea eronată a

prevederilor art. 294 alin. (29 C. proc. civ., cererea de reactualizare nefiind

o cerere nouă, întrucât privește o „despăgubire” care s-a ivit după darea

hotărârii primei instanțe și pe care, din motive independente, nu a putut să o

susțină în fața primei instanțe;

- decizia nu se referă la capătul

principal al acțiunii, la restul valoric de 193.003.057 lei și, omițând

obligarea pârâtei la aceasta, a permis îmbogățirea fără justă cauză a pârâtei,

cu încălcarea art. 254 alin. (2) C. com.;

- deși cererea reconvențională a

fost admisă în parte, recurenta a fost obligată la plata integrală a

cheltuielilor de judecată, de 20.000.000 lei.

2) Art. 304 pct. 10 C. proc. civ.:

- deși, în cauză, s-a administrat

proba cu expertiză tehnică, concluziile acesteia, cu privire la valoarea

investițiilor, nu au fost luate în considerare;

- daunele pretinse de pârâtă prin

cererea reconvențională au fost acordate în dezacord cu probele administrate și,

oricum, instanța, în baza art. 1143 C. civ., trebuia să constate compensarea de

drept a datoriilor reciproce.

Recursul nu este fondat.

1.Potrivit art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., modificarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea pronunțată este

lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a

legii.

Criticile subsumate acestui motiv de

recurs nu pot fi primite, deoarece:

- instanța de apel, în condițiile

date, a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 294 alin. (2) C. proc.

civ., reținând că neanalizarea pe fond a cererii de despăgubiri de către prima

instanță nu permite acordarea de despăgubiri ivite după darea hotărârii,

deoarece lipsesc criteriile de determinare ale acestora.

De altfel, anularea ca netimbrată de

către prima instanță a cererii cu acest obiect nici nu a format, pentru

reclamantă, motiv de apel, iar „motivele independente”, care au împiedicat-o să

o susțină în fața primei instanțe, reprezintă o referire generică, ele nefiind

în nici un fel concretizate;

- decizia nu s-a referit la cererea

principală, de obligare a pârâtei la plata sumei de 193.003.057 lei, pentru bunul

motiv că sentința tribunalului a fost schimbată în parte, urmare admiterii

apelului, fiind, astfel, menținută dispoziția ei cu privire la admiterea

cererii principale;

- instanța de apel a făcut o corectă

aplicare a prevederilor art. 274 C. proc. civ., deoarece suma de 20.000.000 lei

reprezintă cheltuieli de judecată efectuate de pârâtă în apel, iar apelul

acesteia a fost admis în totalitate, deși, pe fond, cererea sa reconvențională

a fost admisă în parte.

proc. civ., modificarea unei hotărâri se mai poate cere și atunci când instanța

nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi

administrate, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii. Nici criticile

subsumate acestui motiv de recurs nu pot fi primite:

- din cele ce preced, rezultă că

instanța de apel, în pronunțarea soluției, s-a raportat la concluziile expertizei

efectuată în cauză, așa încât admiterea în parte a cererii reconvenționale, sub

aspectul cuantumului, s-a bazat pe această probă, iar, în ce privește

compensația legală, ea nu a fost solicitată în apel. De altfel, în concluziile

scrise și depuse la dosar, recurenta nu mai critică decizia sub aspectul

admiterii cererii reconvenționale.

expuse, Curtea va respinge recursul declarat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat

de reclamanta, SC P.E.D. SRL Constanța, împotriva deciziei nr. 899/COM din 18

octombrie 2001 a Curții de Apel Constanța, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi, 16 martie 2004.