ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3394/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 17 din 29

ianuarie 2003, Tribunalul Vaslui a condamnat pe inculpatul C.I. la 2 ani și 6

luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență,

prevăzută de art. 257 C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen.

Inculpatul a fost obligat să

plătească 7.300.000 lei despăgubiri civile părții vătămate T.P.

Pentru pronunțarea hotărârii, prima

instanță a reținut următoarea stare de fapt:

În perioada aprilie - iunie 2001,

C.I., contabil șef la Inspectoratul teritorial de Muncă al județului Vaslui, a

fost abordat de H.I. pentru a interveni la B.G., funcționar la Oficiul Județean

de pensii Vaslui să-i întocmească cumnatului T.P., dosar de pensie pentru

vechime în muncă și limită de vârstă, deși nu îndeplinea toate condițiile

legale.

Inculpatul C.I. a pretins și primit

de la T.P. suma de 6.800.000 lei, un miel și 10 litri de vin sub pretextul că

le va da lui B.G. de la Oficiul Județean de pensii Vaslui, susținând că în

acest mod va determina obținerea pensiei.

Văzând că nu primește pensia T.P. și

soția sa, în octombrie 2001, i-a cerut inculpatului să le restituie actele și

banii, amenințându-l că vor face plângere împotriva lui.

Din proprie inițiativă inculpatul

C.I. a scris un angajament prin care se obliga să restituie suma de 6.800.000

lei până la 11 decembrie 2001.

Văzând că până la 17 decembrie 2001,

inculpatul nu i-a restituit banii, partea vătămată a depus plângere la organele

de poliție.

Împotriva sentinței penale,

inculpatul a declarat apel, nemotivat, apărătorul acestuia lăsând la aprecierea

instanței modul său de soluționare.

Prin decizia penală nr. 148 din 18

aprilie 2003, Curtea de Apel Iași a respins, ca nefondat, apelul declarat de

inculpatul C.I.

Decizia menționată a fost atacată cu

recurs nemotivat, de către inculpatul C.I., apărătorul din oficiu al acestuia,

cerând reducerea pedepsei și aplicarea art. 81 C. pen.

Recursul este nefondat.

Potrivit prevederilor art. 72 C.

pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile

Părții generale ale acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea

specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana

infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea

penală.

Examinând, prin prisma acestor

dispoziții legale, lucrările dosarului, se reține că, în procesul

individualizării pedepsei aplicate inculpatului C.I., s-a ținut seama că

aceasta a fost orientată către minimul special prevăzut de lege, de pericol

social ridicat al acestor infracțiuni, cu aspect de corupție, precum și de

elementele care caracterizează persoana inculpatului, care, deși cu studii

superioare, a dovedit grave carențe morale prin dobândirea de bani și alte

foloase necuvenite și nu în ultimul rând poziția sa față de actul de justiție,

sustrăgându-se atât la urmărirea penală, cât și neparticiparea la judecarea

proceselor în instanțele de judecată.

În aceste condiții, în mod corect

s-a apreciat că pedeapsa aplicată inculpatului este în măsură să atingă scopul

educativ și preventiv prevăzute de art. 52 C. pen.

Ca atare, recursul declarat de

inculpat, nefiind fondat, va fi respins, în baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Conform art. 192 C. proc. pen.,

recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul C.I. împotriva deciziei penale nr. 148 din 18 aprilie

2003 a Curții de Apel Iași.

Obligă recurentul inculpat să

plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

18 iunie 2004.