ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 35/2004

Asupra

recursului de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr.193 din 3 septembrie 2003 a Tribunalului Hunedoara,

inculpatul M.A.D. a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art.174, art. 175 lit.i,

cu aplicarea art.99 și urm. C. pen., art.73 lit.b și art.76 alin.2 din același

cod.

S-a

făcut aplicarea art.71, 64 C.pen.

În baza art.350 C. proc. pen., s-a prelungit

arestarea preventivă a inculpatului, iar în baza art. 88 c.pen. s-a dedus din

pedeapsa aplicată durata prevenției de la 12 martie 2003 la 3 septembrie 2003.

În baza

art.14 și 346 C.proc.pebn., art.998 și urm. C. civ., inculpatul a fost obligat

în solidar cu părțile responsabile civilmente M.C. și M.R. la plata

despăgubirilor civile, după cum urmează:

-

49.000.000

lei către partea civilă D.M.;

-

4.211.850

lei către partea civilă Spitalul județean Hunedoara;

-

458.500

lei către partea civilă Spitalul municipal Orăștie.

În baza

art.191 C. proc .pen., inculpatul, în solidar cu părțile responsabile

civilmente, a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă

de 4.000.000 lei.

Onorariul

cuvenit apărătorului din oficiu în sumă de  400.000 lei va fi plătit din fondul

Ministerului Justiției.

Pentru

a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

În

seara zilei de 5 martie 2003, inculpatul M.A.D. și victima D.L.D., aflată în

stare de ebrietate, au avut o discuție contradictorie pe care a curmat-o

intervenția martorilor.

Inculpatul

s-a depărtat de locul incidentului, pentru a se îndrepta spre casă, dar victima

a alergat după el, intenționând să îl lovească.

Inculpatul

s-a ferit, a scos din buzunarul hainei un lanț metalic pe care și l-a înfășurat

peste mâna dreaptă și a lovit victima în cap, aceasta decedând la 12 martie

2003; moartea sa a fost violentă și s-a datorat unui traumatism cranio-cerebral

cu fractură craniană și hemoragie meningo-cerebrală, complicată cu

bronhopenumonie, leziunile tanatogeneratoare putând fi produse prin lovire

activă cu un corp dur.

Inculpatul

a recunoscut fapta reținută în sarcina sa.

Situația

de fapt și vinovăția inculpatului au fost reținute pe baza materialului de

urmărire penală administrat în cauză: proces-verbal de consemnare a plângerii,

proces-verbal de cercetare la fața locului, declarațiile martorilor, acte

medicale și medico-legale, declarațiile părții civile, declarațiile

inculpatului.

Curtea

de Apel Alba Iulia, prin decizia penală nr.354 din 16 octombrie 2003, a respins

ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara

și inculpat.

Împotriva

acestei decizii a declarat recurs inculpatul M.A.D., solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârilor atacate și schimbarea încadrării juridice a

infracțiunii din omor calificat în lovituri  cauzatoare de moarte, prevăzută de

art.183 C.pen., cu consecința aplicării unei pedepse în cuantum mai mic.

Temeiul

juridic al recursului îl constituie dispozițiile art.385

9

alin.1

pct.17 C .proc. pen.

Examinând

recursul, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta nu este

fondat.

Din

analiza materialului probator administrat în cauză rezultă că, instanțele de

judecată au stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului M.A.D.,

dând încadrarea juridică legală și temeinică faptei comisă de acesta.

Provocat

de atitudinea victimei, inculpatul a ripostat violent, lovind-o în cap după ce

și-a înfășurat pe mână un lanț metalic cu zale.

Hotărârea

de a recurge la folosirea acestei arme, gesturile de a scoate lanțul de metal

din buzunarul hainei și de a-l înfășura pe mână, dovedesc că inculpatul a

gândit proporțiile reacției sale și consecințele acesteia, acceptând

posibilitatea producerii unui rezultat letal în condițiile în care zona vizată

de lovitură a fost capul.

Forța

lovirii aplicate a cauzat fractura craniului victimei și producerea unei

hemoragii meningo-cerebrale, urmări care demonstrează violența, intensitatea

acțiunii inculpatului.

Aceste

elemente de fapt obiectivează intenția inculpatului care nu a fost în sensul

lovirii și vătămării integrității corporale sau a sănătății victimei (moartea

instalându-se accidental), ci chiar a prevăzut producerea decesului pe care,

chiar dacă nu l-a urmărit, l-a acceptat ca posibilitate.

Pentru

aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că nu se

impune schimbarea încadrării juridice a infracțiunii pentru care a fost

condamnat inculpatul M.A.D., fapta comisă de acesta constituind  infracțiunea

de omor calificat, prevăzută de art.174-175 lit.i C. pen., cu aplicarea art.99

și urm., art.73 lit.b și art.76 alin.2 C.pen.

Constatând

din oficiu că nu există alte motive de casare, Curtea urmează să respingă ca

nefondat recursul inculpatului în temeiul dispozițiilor art.385

15

pct.1 lit.b C. proc. pen.

Timpul

arestării preventive se va deduce din durata pedepsei aplicate de la 12 martie

2003 la 7 ianuarie 2004, în conformitate cu dispozițiile art.385

17

alin.4 C. proc. pen. și art.88 C. pen.

În baza

art.192 alin.2 și 189 C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu,

avansându-se din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul M.A.D.  împotriva deciziei penale nr.354/A din 16

octombrie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia.

Deduce din

pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 12 martie 2003 la 7

ianuarie 2004.

Obligă pe inculpat la plata sumei de 1.400.000

lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând

onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată,

în ședință publică, azi 7 ianuarie 2004.