ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.03.2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1156/2003

HOTĂRÂRE
06.03.2003
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1156/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 719 din 28

august 2001, Judecătoria Rădăuți a condamnat printre alții, pe inculpatul S.V.

la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută

de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i), cu aplicarea

art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. b) C. pen.

S-a reținut că în perioada octombrie

1998 – februarie 2001, împreună cu R.V. (condamnat în altă cauză), cât și

singur, inculpatul a sustras în baza aceleiași rezoluții delictuase, pe timp de

noapte și prin efracție, bunuri din 16 locuințe și pe raza comunelor Grămești

și Calafindești, cât și din orașul Siret.

Tribunalul Suceava, prin decizia

penală nr. 690 din 29 octombrie 2001 și Curtea de Apel Suceava, prin decizia

penală nr. 42 din 21 ianuarie 2002, au respins apelul și respectiv recursul,

declarate de inculpat.

Împotriva acestei din urmă decizii,

procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, a

declarat recurs în anulare, în temeiul art. 409 și art. 410 alin. (1) partea a

II-a pct. 8 C. proc. pen., susținând că omițând efectuarea în cauză a unei

expertize psihiatrice asupra inculpatului S.V., instanța de recurs a încălcat

principiile imperative ale art. 117 alin. (1) C. proc. pen.

În

motivarea recursului în anulare se arată că prin hotărârea nr. 1040 din 8 august

1978, a Comisiei pentru Ocrotirea Minorilor de pe lângă Consiliul Popular al

Județului Suceava, inculpatul a fost internat într-o școală specială, întrucât

prezenta tulburări de comportament, suferind de oligofremie gradul II de

debilitate mintală, absolvind doar patru clase elementare, situație în care ar

exista motive temeinice de îndoială asupra stării psihice a acestuia.

Recursul în anulare nu este fondat.

Potrivit art. 117 alin. (1) C. proc.

pen., efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie în cazul

infracțiunii de omor deosebit de grav, precum și atunci când organul de

urmărire penală sau instanța de judecată are îndoială asupra stării psihice a

învinuitului sau inculpatului.

Alin. (2) al aceluiași articol,

prevede că expertiza în aceste cazuri se efectuează în instituții sanitare de

specialitate, internarea învinuitului sau inculpatului fiind obligatorie.

Din copia hotărârii nr. 1040 din 8

august 1978, emisă de Comisia pentru Ocrotirea Minorilor de pe lângă Consiliul

Județean Suceava, rezultă că la vârsta de 12 ani, după absolvirea cursului

primar, inculpatul S.V. a fost internat în Școala Ajutătoare Gura Humorului cu

diagnosticul prezumtiv de „Oligofrenie grad debilități mintale I”, fără ca

acest diagnostic să fie confirmat însă prin acte medicale de specialitate.

Cum inculpatul a fost trimis în

judecată și condamnat pentru furt calificat, infracțiunea săvârșită după ce a

devenit major, în actul depus la dosar nu cuprinde suficiente elemente care să

creeze suspiciuni asupra stării psihice a acestuia, așa cum cer dispozițiile

art. 117 C. proc. pen., efectuarea unei expertize psihiatrice în cauză nu este

justificată.

De altfel, efectuarea unei expertize

psihiatrice în cauză nici nu era posibilă întrucât, așa cum rezultă din

considerentele deciziei atacate, inculpatul s-a sustras, atât de la urmărirea

penală, cât și de la judecată.

În consecință, recursul în anulare

declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de

Justiție, nefiind fondat, urmează a fi respins, ca atare.

Onorariul cuvenit apărătorului

desemnat din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Respinge,

ca nefondat, recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului

de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva deciziei penale nr. 42 din 21

ianuarie 2002 a Curții de Apel Suceava, privind pe inculpatul S.V.

Onorariul de avocat pentru apărarea

din oficiu, asigurată intimatului inculpat S.V. în sumă de 300.000 lei, se va

plăti din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 6

martie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-02-26
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 973/2003
R O M Â N I A S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul S.R. împotriva deciziei penale nr.529 din 5 septembrie 2002 a Curții de Apel București, Secția I penală. S-au prezentat recurentul S.R., în stare de arest, asistat de avoca
ÎCCJ 2003-05-15
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2272/2003
ierul judiciar rezultă că inculpatului i s-au aplicat anterior patru măsuri educative în perioada minoratului și o pedeapsă cu închisoarea, de 2 ani după împlinirea vârstei de 18 ani, toate pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calific
ÎCCJ 2004-03-05
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1316/2004
i 4,30, minora a reușit să fugă din gheretă. Prin decizia penală nr. 385 din 22 decembrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, s-a admis apelul declarat de parchet, s-a casat sentința primei instanțe și constatându-se că pedeapsa de 4
ÎCCJ 2004-12-13
0,93
ÎCCJ, Decizia nr. 341/2004
Asupra recursului în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 37 din 27 februarie 2002, Tribunalul Suceava a condamnat, printre alții, pe inculpatul C.M., la 3 ani închisoare, pentru săvâ
ÎCCJ 2003-01-21
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 263/2003
alături de cea stabilită în prezenta cauză, în total 2 ani închisoare. S-a constatat că inculpatul era arestat în altă cauză. Pentru a se pronunța astfel s-a reținut în fapt, din analiza probelor administrate că la data de 10 noiembrie 1997
Sursă