ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4339/2003

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 473 din 3 decembrie 2002 a Tribunalului Botoșani s-a respins ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de către petentul condamnat G.F.N. în temeiul dispozițiilor art. 455, raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen. Petentul condamnat a fost obligat în conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la plata sumei de 1.200.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care 300.000 lei onorariu avocat oficiu și 600.000 lei, taxă pentru expertiza medico-legală urmând a fi avansați din fondurile Ministerului Justiției. Instanța de fond a reținut că petentul se află în executarea unei pedepse de 20 de ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 146/1997 a Tribunalului Suceava pentru săvârșirea infracțiunii de omor.

Motivul cererii de întrerupere a executării pedepsei îl constituie cel prevăzut de dispozițiile art. 453 lit. a) C. proc. pen., condamnatul invocând starea precară a sănătății sale. În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale care a relevat faptul că petentul suferă de mai multe afecțiuni, între care și aceea constând în lipsa de substanță osoasă parietal dreapta post craniectomie (1996) (după tratament cranio cerebral cu fractură cu înfundare) care poate beneficia de corecție chirurgicală numai în rețeaua Ministerului Sănătății și Familiei, dar intervenția nu trebuie efectuată în regim de urgență, iar celelalte afecțiuni pot fi tratate în rețeaua sanitară a D.G.P., astfel încât, condamnatul nu se află în imposibilitate de a executa pedeapsa din punct de vedere medical.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul condamnat, criticând sentința apelată pentru greșita aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză. Prin decizia penală nr. 116 din 14 aprilie 2003, Curtea de Apel Suceava, în temeiul dispozițiilor art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondat, apelul. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat apelantul la plata sumei de 900.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 300.000 lei, onorariu avocat oficiu, urmând a fi avansați din fondul Ministerului Justiției. Împotriva acestei decizii a declarat în termen legal recurs condamnatul G.F.N., solicitând admiterea recursului și întreruperea executării pedepsei.

Recursul este nefondat, astfel cum se va arăta în continuare. Din analiza motivelor invocate rezultă că în cauză nu sunt întrunite condițiile care să impună aplicarea art. 455, raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen. În speță, așa după cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală și după cum în mod corect s-a constatat și de către instanțele de fond și apel, petentul suferă de anumite afecțiuni care pot fi tratate în rețeaua sanitară a D.G.P., iar în legătură cu diagnosticul de ”lipsă substanță osoasă post craniectomie” intervenția poate fi realizată, cu aceleași rezultate și după executarea pedepsei, nefiind necesară efectuarea în regim de urgență. Față de considerentele menționate, în temeiul dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., recursul va fi respins ca nefondat. În temeiul dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care onorariul avocat din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul G.F.N. împotriva deciziei penale nr. 116 din 14 aprilie 2003 a Curții de Apel Suceava. Obligă pe condamnatul recurent la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 8 octombrie 2003.