ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 566/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 5 mai 2003 reclamantul C.V. a solicitat anularea hotărârii nr.1654 din 26 martie 2003 emisă de Casa Județeană de Pensii Brașov și obligarea pârâtei să emită o nouă hotărâre prin care să se constate că în perioada 16 decembrie 1953 – 1 noiembrie 1956 a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii. În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a efectuat stagiul militar în perioada 16 decembrie 1953 - 1 noiembrie 1956 în unități militare cu specific de muncă, nefiind instruit. Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ prin sentința civilă nr. 143/F din 1 iulie 2003 a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr.1654/2003 emisă de Comisia pentru aplicarea O.G.

nr.105/1999 și în consecință a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre, care să constate că perioada 16 decembrie 1953 – 1 noiembrie 1956 se încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr.309/2002. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că nu există motive pentru a excepta solicitantul de la recunoașterea drepturilor sale atâta vreme cât nu se contestă prestarea muncii în timpul stagiului militar este un detașament organizat în acest scop. Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Brașov. Recurenta a susținut că în mod eronat prima instanță a admis acțiunea deoarece contestatorul a efectuat stagiul militar în cadrul unor unități militare respectiv Brigada de Lucru Căi Ferate și nu în carul Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Critica este neîntemeiată. Din copia livretului militar fila 2 dosar fond rezultă că reclamantul a prestat muncă la Brigada de Lucru Căi Ferate în cadrul U.M. 04367 în perioada 16 decembrie 1953 – 1 noiembrie 1956. După lăsarea la vatră, reclamantul a fost inclus în categoria soldaților neinstruiți. Din moment ce nu se contestă prestarea muncii pe durata stagiului militar în detașamente de muncă organizate în acest scop, nu se justifică exceptarea reclamantului de la acordarea drepturilor solicitate. În caz contrar s-ar ajunge la situațiile inechitabile de recompensare parțială doar a persoanelor care au efectuat stagiul militar în condiții identice și care datorită unor împrejurări formale, ce țin exclusiv de subordonarea ierarhică a unității militare, beneficiază de tratament diferit.

Apreciind deci că prima instanță a stabilit o corectă stare de fapt în cauză și că sunt întrunite condițiile de admisibilitate a cererii prevăzute de art.1 și ale art. 6 alin. (2) din Legea nr. 309/2002 urmează a se respinge recursul pârâtei ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Brașov împotriva sentinței civile nr. 143 F din 1 iulie 2003 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 februarie 2004.