ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8840/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8840/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Curtea de Apel Brașov, secția
comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 298/F din 16
decembrie 2003, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul
V.G., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Brașov și în consecință,
a anulat hotărârea nr. 1419 din 19 martie 2003, emisă de pârâtă și a obligat
pârâta, să-i emită reclamantului, o nouă hotărâre, prin care să i se recunoască
acestuia, perioada cuprinsă între 22 decembrie 1957 - 22 decembrie 1959, ca încadrând-se
în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002.
În motivarea soluției s-a reținut că
reclamantul nu are o culpă, „pentru simplul fapt că detașamentul unde a lucrat,
nu este unul din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, ci unul
paralel cu acesta, acela din cadrul Căilor Ferate și ca atare, trebuie să i se aplice
același tratament juridic, în sensul că i se recunoaște perioada stagiului, în
vederea aplicării prevederilor Legii nr. 309/2002”.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Brașov, care a susținut că motivarea
sentinței atacate, în sensul că reclamantul a efectuat stagiul militar, în
calitate de muncitor în detașamentele de muncă, nu are corespondent în actele depuse
la dosar, instanța însușindu-și în fapt, afirmațiile reclamantului.
Recursul este nefondat.
Este necontestat că reclamantul a
efectuat stagiul militar, în perioada 22 decembrie 1957 - 22 decembrie 1959,
potrivit livretului militar, seria Gc nr. 016022, în cadrul U.M. 01756, în
calitate de lucrător Căi ferate, iar nu în cadrul unor detașamente de muncă din
cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii
Potrivit prevederilor Legii nr. 309/2002,
beneficiază de drepturile acordate prin această lege, numai persoanele, cetățeni
români, care au efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul
Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961.
Prin această reglementare,
legiuitorul a instituit două condiții care trebuie îndeplinite de către
persoana care pretinde acordarea drepturilor prevăzute de lege: să fi efectuat
stagiul militar în cadrul unor detașamente de muncă, iar nu în cadrul unor
unități militare, iar a II-a condiție este aceea ca acele detașamente să fi
făcut parte din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Or, în cauză, intimatul-reclamant a
efectuat stagiul militar, în perioada 22 decembrie 1957 - 22 decembrie 1959, la U.M. 01756, în calitate de lucrător Căi ferate, deci la o unitate militară din cadrul
fostului Minister al Forțelor Armate, instanța de fond reținând greșit că
reclamantul îndeplinește condițiile cerute de art. 1 din Legea nr. 309/2002.
În concluzie, recursul este
întemeiat și va fi admis, sentința atacată va fi casată și rejudecând cauza,
acțiunea va fi respinsă, actul administrativ atacat emis de pârâtă, fiind legal
și temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Brașov împotriva sentinței nr. 298/F din 16 decembrie 2003
a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și pe fond,
respinge acțiunea.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 9 decembrie 2004.