ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1551/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1551/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 12 mai
2003, reclamantul D.I. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta Casa
Județeană de Pensii Brașov, să se anuleze hotărârea nr. 753/2003 și obligarea
pârâtei să emită o nouă hotărâre prin care se constată că perioada 24 decembrie
1957 – 20 decembrie 1959 se încadrează în prevederile Legii nr. 309/2002.
În motivarea acțiunii, reclamantul a
susținut că a efectuat stagiul militar la construcții căi ferate.
Curtea de Apel Brașov, secția
comercială și de contencios administrativ, prin sentința 193/F din 16
septembrie 2003, a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 753/2003 și a obligat
pârâta la emiterea unei hotărâri în care să se constate că perioada 24
decembrie 1957 – 20 decembrie 1959 se încadrează în prevederile art. 1 din
Legea nr. 309/2002.
Pentru a pronunța această soluție,
instanța de fond a constatat că reclamantul a efectuat stagiul militar în
calitate de muncitor, astfel că nu poate fi exceptat de la recunoașterea
drepturilor acordate prin Legea 309/2002.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs pârâta, criticând hotărârea, ca fiind pronunțată cu aplicarea
greșită a legii.
Recursul este fondat.
În conformitate cu prevederile art.
1 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de prevederile acestui act normativ,
persoana care a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul
Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 – 1961.
Din livretul militar rezultă că
reclamantul a fost încorporat la U.M. 01772, nefiind nici o dovadă care să
ateste că a fost efectuat stagiul militar în cadrul detașamentelor de muncă din
cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, fiind lăsat la vatră, cu gradul
de fruntaș.
În raport cu aceste constatări,
sentința instanței de fond se reține a fi pronunțată cu aplicarea greșită a
legii, iar în consecință, Înalta Curte de Casație va admite recursul, se va
casa sentința, iar în fond, se va respinge acțiunea, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Brașov împotriva sentinței civile nr. 193/F din 16
septembrie 2003 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios
administrativ.
Casează sentința atacată și, în
fond, respinge acțiunea formulată de reclamantul D.I.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 22 aprilie 2004.