ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1358/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 505 din 30

septembrie 2002, pronunțată de Tribunalul Iași, a fost admisă cererea de

contopire a pedepselor, formulată de condamnatul C.I., deținut în Penitenciarul

Iași.

În baza art. 33 lit. a) și a art. 13

lit. b) C. pen., s-a contopit pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin

sentința penală nr. 383 din 3 iulie 2001 a Tribunalului Iași, definitivă prin

decizia Curții de Apel Iași nr. 295 din 28 august 2001, cu pedeapsa de 6 ani și

10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 728 din 18 decembrie 2001

a Tribunalului Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 117 din 18

aprilie 2002 a Curții de Apel Iași, pedeapsa rezultantă fiind de 6 ani și 10

luni închisoare.

În baza art. 40 și a art. 34 lit. b)

C. pen., s-a contopit pedeapsa rezultantă de 6 ani și 10 luni închisoare cu

pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2328 din 4 mai

2000 a Judecătoriei Iași, definitivă la 23 mai 2000 prin neapelare, condamnatul

urmând să execute pedeapsa cea mai severă de 6 ani și 10 luni închisoare la care

s-a adăugat un spor de pedeapsă de 2 ani și 2 luni închisoare.

În total, s-a dispus ca petiționarul

să execute o pedeapsă de 9 ani închisoare.

În baza art. 36 alin. (3) C. pen.,

s-a dedus din pedeapsa totală aplicată prin prezenta sentință perioadele deținerii

de la 14 iulie 2000 la zi, de la 3 iulie 2001 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a

menținut măsura arestării luată față de condamnat.

S-au anulat formele de executare a

pedepselor emise în baza sentințelor penale citate și s-a dispus emiterea unui

nou mandat conform prezentei sentințe.

Pentru a pronunța această sentință,

prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Prin cererea înregistrată sub nr.

8811 din 7 iunie 2002, condamnatul C.I., deținut în Penitenciarul Iași, a

solicitat contopirea pedepselor cu închisoare aplicate prin sentințele penale

nr. 383 din 3 iulie 2001 și nr. 728 din 18 decembrie 2001, ambele ale

Tribunalului Iași și prin sentința penală nr. 2328 din 4 mai 2000 a

Judecătoriei Iași.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului

au rezultat următoarele aspecte:

Prin sentința penală nr. 2328 din 4

mai 2000 a Judecătoriei Iași, definitivă prin neapelare la 23 mai 2000,

petentul a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracțiunea

de furt calificat, prevăzută de art. 208 și art. 209 lit. a), e, g) și i) C.

pen., săvârșită la data de 28 ianuarie 1999.

Prin sentința penală nr. 728 din 18

decembrie 2001 a Tribunalului Iași, rămasă definitivă prin decizia Curții de

Apel Iași nr. 117 din 18 aprilie 2002, petentul a fost condamnat la pedeapsa de

6 ani și 10 luni închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art.

211 alin. (2) lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) săvârșită la

data de 14 aprilie 1999.

Prin sentința penală nr. 383 din 3

iulie 2001 a Tribunalului Iași, definitivă prin decizia Curții de Apel Iași din

28 august 2001, petentul a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani pentru

infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) și e) C.

pen., săvârșită la data de 4 iulie 2000.

Din datele expuse rezultă că

pedepsele de 6 ani și de 6 ani și 10 luni închisoare, aplicate petentului prin

sentințele penale menționate privesc infracțiuni concurente, iar pedeapsa de 6

luni închisoare aplicată prin sentința citată privește o infracțiune săvârșită

în condițiile art. 40 C. pen., în raport de infracțiunea săvârșită la data de 4

iulie 2000 (sentința penală nr. 383 din 3 iulie 2001 a Tribunalului Iași),

precum și condițiile art. 33 lit. a) C. pen., față de infracțiunea săvârșită la

data de 14 aprilie 1999 (sentința penală nr. 728 din 18 decembrie 2001 a

Tribunalului Iași).

Față de cele expuse, s-a constatat

că, cererea este întemeiată și a fost admisă.

Apelul declarat de inculpat prin

care a solicitat reducerea sporului aplicat de 2 ani și 2 luni închisoare, a

fost respins ca nefondat, prin decizia penală nr. 366 din 12 decembrie 2002 a

Curții de Apel Iași.

A motivat instanța de apel că față

de gravitatea faptelor comise de inculpat într-un timp scurt și de cuantumul

pedepselor ce au fost contopite, sporul de 2 ani și 2 luni închisoare este

justificat, urmând a fi menținut.

Împotriva acestei decizii penale,

condamnatul C.I. a declarat recurs, criticând-o numai cu privire la menținerea

sporului de 2 ani și 2 luni închisoare, aplicat în urma contopirii pedepselor,

și a solicitat reducerea acestuia.

Recursul declarat de condamnat este

întemeiat.

Sporul de 2 ani și 2 luni închisoare

a fost aplicat condamnatului prin contopirea dispusă în baza art. 40 și a art.

34 lit. b) C. pen., a pedepsei rezultante de 6 ani și 10 luni închisoare cu

pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2328 din 4 mai

2000 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin neapelare.

Potrivit art. 34 alin. ultim C.

pen., în caz de concurs de infracțiuni, pedeapsa aplicată de instanță nu poate

depăși totalul pedepselor stabilite pentru infracțiunile concurente.

Deși legiuitorul, în mod expres, se

referă numai la aplicarea pedepsei în caz de concurs de infracțiuni, dispoziția

legală menționată consacră principiul că prin contopire indiferent dacă este

vorba de concurs de infracțiuni, recidivă post condamnatorie sau pluralitatea

prevăzută de art. 40 C. pen., nu se poate crea celui condamnat o situație mai

grea decât în cazul în care ar executa cumulat pedepsele supuse contopirii.

Cum pedepsele supuse contopirii

potrivit art. 40 C. pen., au fost de 6 ani și 10 luni închisoare și 6 luni

închisoare, instanța nu putea acorda un spor mai mare de 6 luni închisoare.

Sporul aplicat de 2 ani și 2 luni

închisoare este nelegal, urmând a fi redus la 6 luni închisoare.

Se va constata că recurentul

condamnat are de executat în final pedeapsa de 7 ani și 4 luni închisoare.

Se va deduce din această pedeapsă

arestarea preventivă de la 14 iulie 2000, la zi.

Se va dispune anularea formelor de

executare emise în baza sentințelor penale ce au fost contopite și se va

dispune emiterea unui nou mandat, conform prezentei decizii.

Recursul declarat de condamnat

urmează a fi admis în conformitate cu art. 385

15

pct. 2 lit. d) C.

proc. pen., în sensul celor reținute.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de condamnatul C.I. împotriva

deciziei penale nr. 366 din 12 decembrie 2002 a Curții de Apel Iași.

Casează decizia atacată și sentința

penală nr. 505 din 30 septembrie 2002 a Tribunalului Iași cu privire la sporul

de pedeapsă aplicat, pe care îl reduce de la 2 ani și 2 luni închisoare la 6

luni închisoare.

Constată că recurentul condamnat

C.I. are de executat pedeapsa de 7 ani și 4 luni închisoare.

Deduce din pedeapsa aplicată

condamnatului timpul arestării preventive de la 14 iulie 2000, la 18 martie

2003.

Anulează formele de executare a

pedepsei și dispune emiterea unui nou mandat, conform prezentei decizii.

Onorariul pentru apărarea din

oficiu, în sumă de 150.000 lei se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

18 martie 2003.