ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4944/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Neamț, prin sentința penală nr. 69 din 9 mai 2003 a condamnat pe inculpatul V.D. pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 raportat la art. 175 lit. c) C. pen., la 18 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. A dedus din pedeapsă prevenția de la 19 octombrie 2002 până la 9 mai 2003. A luat act că I.M. nu s-a constituit parte civilă. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt: Inculpatul, căsătorit cu V.E., au locuit din anul 1985 până în anul 2001 în localitatea Prejmer, județul Brașov, unde lucrau la I.A.S.

După desființarea I.A.S. Prejmer, soții împreună cu cei 4 copii s-au retras în comuna Valea Ursului din județul Neamț în locuința numitei I.M., soacra inculpatului. Familia V. locuia într-o bucătărie de vară și din cauza consumului excesiv de alcool, cei doi soți se certau tot timpul. De la începutul lunii octombrie 2002, ambii soți au băut în continuu, iar inculpatul o agresa pe victimă, acuzând-o că ascunde băutura. În zilele de 14 octombrie și 17 octombrie 2002, inculpatul și-a bătut soția, izbind-o cu capul de pereți, apoi a lovit-o cu pumnii și picioarele la cap și corp. Victima a decedat la 18 octombrie 2002, iar din concluziile raportului de necropsie nr. 118/237 din 19 octombrie 2002 al Cabinetului Medico-Legal Roman, rezultă că moartea a fost violentă, cauza medicală fiind insuficiența cardio-respiratorie acută, consecința hemoragiei și contuziei cerebrale.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, solicitând redozarea pedepsei, motivat de faptul că și victima a avut partea ei de vină, întrucât consuma în mod frecvent băuturi alcoolice și neglija treburile gospodăriei. Prin decizia nr. 286 din 15 iulie 2003, pronunțată de Secția penală a Curții de Apel Bacău, apelul a fost respins ca nefondat. Nemulțumit și de această hotărâre, inculpatul a declarat recurs. A cerut casarea hotărârilor și reducerea pedepsei, deoarece instanțele nu au ținut seama că victima a murit a doua zi, ea suferind de mai multe boli pentru care a fost internată în diferite spitale. A mai cerut să se aibă în vedere că este tatăl a 4 copii minori și la rândul său este bolnav, în perioada 2000 – 2002 a fost internat de 4 ori în Spitalul de Psihiatrie Brașov.

Recursul este nefondat. Instanțele au reținut pe baza probelor administrate, o situație corectă, iar la individualizarea pedepsei s-a avut în vedere gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite de inculpat, persoana acestuia, dar și limitele de pedeapsă, astfel că pedeapsa orientată spre minimul special de 15 ani închisoare, este just individualizată. Chiar dacă victima a decedat la câteva ore după ce a fost lovită de inculpat, susținerea acestuia că moartea a intervenit ca urmare a unor afecțiuni anterioare, nu a fost și nu poate fi primită. Din actul medico-legal, rezultă că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute consecința hemoragiei și contuziei cerebrale.

Medicul legist a constatat și descris, în raport și alte leziuni (echimoze și excoriații) la nivelul abdomenului, brațului drept, coapsei și gambei stângi. Referitor la aceste leziuni s-a apreciat că puteau fi produse prin lovire cu mijloace contondente, au o vechime de 3-5 zile și nu au avut rol în determinismul morții. Comisia de avizare a actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Iași, întrunită la 10 decembrie 2002 a avizat raportul de necropsie cu mențiunea că „leziunile meningo cerebrale sunt sigur și direct letale (în relație cauzală directă și necondiționată cu decesul)”. Inculpatul a fost supus expertizei medico-legale psihiatrice, iar în concluziile Raportului de expertiză nr. A.1/12492/2002 din 24 ianuarie 2003 al Institutului de Medicină Legală „Prof.

dr. Mina Minovici” București, rezultă că V.D. prezintă diagnosticul tulburare organică de personalitate de tip instabil impulsiv pe fond toxietilic, păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale. A avut discernământ în raport de fapta pentru care a fost cercetat. Acționând impulsiv, din cauza consumului de alcool, inculpatul a săvârșit o faptă deosebit de gravă, pedepsită cu închisoarea de la 15 la 25 ani, iar pedeapsa de 18 ani închisoare este singura măsură să realizeze prevenția specială și prevenția generală, astfel că, nici cel de al doilea motiv de recurs nu este fondat, hotărârile pronunțate în cauză fiind temeinice și legale. În conformitate cu art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., recursul urmează a fi respins ca nefondat. În temeiul art. 385 17 alin. (4) C. proc. pen., cu referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedeapsă prevenția de la 19 octombrie 2002 la 4 noiembrie 2003. Văzând și dispozițiile art. 197 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.D. împotriva deciziei penale nr. 286 din 15 iulie 2003 a Curții de Apel Bacău. Deduce din pedeapsă perioada executată în arest preventiv de la 19 octombrie 2002 la 4 noiembrie 2003. Obligă pe recurent la plata sumei de 1.500.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată, în ședință publică, azi 4 noiembrie 2003.