ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3417/2004

Asupra contestației în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 166 din 13 ianuarie 2004, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul C.L.P. împotriva încheierii nr. 43 din 24 octombrie 2003 a Curții de Apel Oradea, obligându-l la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 300.000 lei. Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut că toate criticile aduse, încheierii nr. 43/2003 a Curții de Apel Oradea, de către petiționar sunt nefondate, atâta timp cât plângerea i-a fost respinsă ca prematur formulată, întrucât nu a respectat dispozițiile art. 275 – art. 278 C. proc. pen., referitoare la înaintarea plângerii pe cale ierarhică la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, împotriva rezoluției de neînceperea urmăririi penale.

Împotriva deciziei penale nr. 166 din 13 ianuarie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție petiționarul C.L.P. a declarat contestație în anulare, invocând dispozițiile art. 386 lit. a) și c), art. 387 și art. 510 C. proc. pen. Contestația este nefondată. Potrivit art. 386 C. proc.

pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare: - lit. a) - când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii; - lit. c) - când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetarea procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. (1) lit. f) și i 1 ). Or, procedura de citarea petiționarului pentru termenul din 13 ianuarie 2004, când s-a judecat recursul este legal îndeplinită, conform dovezii din dosar chiar petiționarul a trimis o scrisoare prin care confirma primirea citației și solicita judecarea în lipsă, deoarece a depășit vârsta de 90 de ani și în perioada de iarnă nu este recomandabil să facă deplasări lungi.

În susținerea motivelor de recurs petiționarul a înaintat mai multe acte. Referitor la cazul prevăzut de art. 386 lit. c) C. proc. pen., este de observat că în cauză nu se regăsesc nici unul din motivele pentru care se poate dispune încetarea procesului penal în baza art. 10 1 lit. f) și i 1 ), atâta timp cât procesul penal nici nu a fost început. În ceea ce privește art. 510 C. proc. pen., invocat de petiționar, acesta prevede procedura reconstituirii sau refacerii înscrisurilor judiciare dispărute astfel că nu are aplicabilitate în cazul contestației în anulare. Pentru toate considerentele menționate mai sus, Curtea, urmează a respinge contestația în anulare, ca nefondată, obligându-l pe contestator la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de petiționarul C.L.P. împotriva deciziei penale nr. 166 din 13 ianuarie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală. Obligă petiționarul să plătească statului suma de 600.000 lei cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 18 iunie 2004.