ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2480/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1029 din 29

octombrie 2002, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în

baza art. 101 C. pen., raportat la art. 104 și art. 106 C. pen., s-a dispus

internarea într-un centru de reeducare a inculpatului T.E., pentru săvârșirea

infracțiunii, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art.

99 și urm. C. pen.

Au fost puse în vedere inculpatului

minor dispozițiile art. 107 C. pen., privind condițiile revocării internării

minorului.

În baza art. 490 alin. (1) și (2) C.

proc. pen., a fost executată de îndată măsura luată și trimisă o copie de pe

hotărâre administrației locului de deținere care va lua măsuri de internare a

minorului.

S-a constatat că inculpatul este

arestat în altă cauză.

În temeiul art. 118 lit. d) C. pen.,

s-a confiscat de la inculpat suma de 500.000 lei.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc.

pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.500.000 lei cheltuieli

judiciare avansate de stat, iar onorariul avocatului din oficiu în sumă de

300.000 lei a fost suportat din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța a reținut că la data de 10 martie 2002, inculpatul a observat-o pe

partea vătămată în timp ce înmâna o bancnotă de 500.000 lei unei persoane de la

care achiziționase mai multe bunuri din Piața Rahova. În aceste condiții, a

smuls banii din mâna părții vătămate după care a fugit.

Cu ocazia unor recunoașteri din grup

efectuate la data de 13 martie 2002, inculpatul a fost indicat de către partea

vătămată și martorii O.V. și Z.D. ca fiind autorul faptei. De asemenea, în

cursul urmăririi penale și în instanță, inculpatul a recunoscut fapta comisă,

precizând că banii i-a cheltuit în interes personal.

La alegerea sancțiunii aplicate s-a

avut în vedere pericolul social al faptei, concluziile anchetei sociale

efectuată în cauză, instanța apreciind că se justifică măsura internării

într-un centru de reeducare.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București criticând-o pentru

netemeinicie cu privire la măsura educativă dispusă și a solicitat aplicarea

unei pedepse privative de libertate.

Curtea de Apel București, secția a

II-a penală, prin decizia nr. 68 din 12 februarie 2003, a admis apelul

parchetului și a înlăturat dispozițiile art. 107 C. pen. și art. 490 C. proc.

pen.

În baza art. 211 alin. (2) lit. c) C.

pen., cu aplicarea art. 99 și art. 13 C. pen., a dispus condamnarea

inculpatului minor la un an și 6 luni închisoare.

A motivat instanța de apel că fapta

comisă de inculpat prezintă un grad ridicat de pericol social, iar inculpatul

provine dintr-o familie dezorganizată, scăpat de sub supraveghere și este

cercetat și pentru alte fapte penale.

Împotriva acestei decizii penale a

declarat recurs inculpatul, fără să-l motiveze.

Examinând din oficiu recursul

declarat de inculpat nu se constată existența unor cazuri de casare dintre cele

prevăzute de art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., care pot fi luate în

considerare din oficiu.

În raport de probatoriul administrat,

starea de fapt reținută este corectă, încadrarea juridică dată faptei este

legală, iar pedeapsa aplicată a fost just individualizată.

Corect s-a apreciat că fapta de

tâlhărie săvârșită de inculpat prezintă pericol social sporit, iar datele ce

caracterizează persoana sa (între altele, în prezent inculpatul este cercetat

în stare de arest pentru comiterea altor fapte), justifică modalitatea de

executare a pedepsei, prin privare de libertate.

În conformitate cu art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge recursul declarat de inculpat,

ca nefondat.

Recurentul va fi obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul T.E. împotriva deciziei nr. 68/ A din 12 februarie 2003 a

Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Constată că inculpatul este arestat

în altă cauză.

Obligă pe recurent la plata sumei de

1.400.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de

300.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

27 mai 2003.