ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3846/2003

Asupra recursului de față. În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 93 din 25 iulie 2002, Tribunalul Călărași a dispus internarea inculpatului minor C.V.L. într-un centru de reeducare, până la împlinirea vârstei de 18 ani, în conformitate cu dispozițiile art. 104 și art. 106 C. pen., pentru săvârșirea a trei infracțiuni de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. și art. 33 – art. 34 C. pen. Inculpatului minor i s-a atras atenția asupra dispozițiilor art. 108 alin. (2) C. pen., privind revocarea măsurii educative dispuse. Instanța de judecată a dispus punerea în libertate a inculpatului minor de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 66/288/P din 8 iunie 2002, emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași, dacă nu este arestat în altă cauză, și punerea, de îndată, în executare a măsurii educative dispuse.

S-a constatat că inculpatul minor a fost arestat la data de 8 iunie 2002, la zi. S-a luat act că părțile vătămate D.F., I.C. și M.C. nu s-au constituit părți civile, prejudiciile ce le-au fost cauzate fiind acoperite. Inculpatul minor a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 2 milioane lei, din care cuantumul onorariului din oficiu reprezintă 750.000 lei. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele: În zilele de 5, 6 și 7 iunie 2002, în baza unor rezoluții infracționale distincte, acționând în locuri publice, inculpatul a deposedat prin violență părțile vătămate de gențile pe care le aveau asupra lor. Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza plângerilor și declarațiilor părților vătămate, proceselor verbale de conducere în teren și recunoaștere din grup, declarațiilor martorilor F.M., D.D., M.G., V.E., M.G., S.V., M.T.

și S.A., dovezilor de predare a bunurilor sustrase, raportului de constatare medico-legală, declarațiilor inculpatului care a recunoscut săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa. Împotriva sentinței penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași și inculpatul. Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași a criticat netemeinicia sentinței penale pentru aplicarea greșită a măsurii educative, solicitând aplicarea unor pedepse cu închisoarea și pentru nelegalitate, invocând omisiunea aplicării dispozițiilor art. 118 lit. d) C. pen. Inculpatul C.V.L. a criticat soluția instanței de fond cu privire la greșita modalitate de executare a pedepsei. Curtea de Apel București, secția I penală, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași, a desființat parțial sentința penală și, pe fond, a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 160.000 lei.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute. Recursul declarat de inculpat a fost respins ca nefondat, dispunându-se obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiției. Curtea de Apel București, secția I penală, a constatat că apelul Parchetului este fondat cu privire la omisiunea aplicării măsurii de siguranță a confiscării prevăzută de art. 118 lit. d) C. pen., întrucât suma de 160.000 lei dobândită de inculpat prin sustragerea genții părții vătămate I.C. nu a fost restituită acesteia deoarece nu s-a constituit parte civilă. În ce privește modalitatea de executare a pedepsei, Curtea de Apel București a constatat că aceasta corespunde vârstei inculpatului și atitudinii sale procesuale sincere, neimpunându-se modificarea măsurii educative dispuse.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătorești atacate și aplicarea unor pedepse cu închisoarea pentru infracțiunile săvârșite de inculpat. Temeiul juridic al recursului declarat îl constituie dispozițiile art. 385 9 pct. 14 și 17 1 C. proc. pen. Examinând recursul, Curtea constată că acesta este întemeiat. Potrivit art. 100 C. pen., față de minorul care răspunde penal, se poate lua o măsură educativă ori i se poate aplica o pedeapsă. La alegerea sancțiunii se ține seama de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală și morală, de comportarea lui, de condițiile în care a fost crescut și în care a trăit și de orice alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului.

Curtea consideră că față de pericolul social al infracțiunilor săvârșire, de modalitatea concretă în care au fost comise și de persoana inculpatului, în cauză se impune aplicarea unor pedepse. Astfel, inculpatul a săvârșit trei infracțiuni de tâlhărie în trei zile consecutive, acționând în locuri publice, aglomerate, prin deposedarea prin smulgerea genților din mâinile părților vătămate. Inculpatul a dobândit în acest mod suma de 2.100.000 lei. Ancheta socială efectuată în cauză atestă că inculpatul este neșcolarizat, nu realizează venituri, iar familia sa nu este în măsură să îi asigure îngrijirea și educația necesare. Atitudinea procesuală sinceră reținută de instanțele de judecată ca un element de apreciere favorabil inculpatului este, în realitate, formală, atâta timp cât acesta a fost urmărit și prins de martori oculari pe data de 7 iunie 2002 și recunoscut din grup de către victimele sale, împrejurări în care nu putea nega evidența săvârșirii faptelor.

Pentru aceste considerente, Curtea urmează să admită recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și să caseze decizia penală nr. 776 din 3 decembrie 2002 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și sentința penală nr. 93 din 25 iulie 2002 a Tribunalului Călărași numai cu privire la aplicarea măsurii educative a internării într-un institut de reeducare. Dispozițiile articolelor 104 și art. 106 C. pen., referitoare la această măsură educativă și la durata ei vor fi înlăturate. Curtea urmând să dispună condamnarea inculpatului C.V.L. la trei pedepse de câte 3 ani și 6 luni închisoare fiecare, pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (1) și (2) lit. c) C. pen.

și art. 99 C. pen. În baza dispozițiilor privind concursul de infracțiuni, prevăzute de art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa 3 ani și 6 luni închisoare. Dispozițiile art. 71 – art. 64 C. pen., privind pedeapsa accesorie se vor aplica după împlinirea de către inculpat a vârstei de 18 ani. Celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate vor fi menținute. Durata reținerii și arestării preventive se va deduce începând cu 7 iunie 2002, la zi, din pedeapsa aplicată. Onorariul apărătorului din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Văzând dispozițiile art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., art. 192 alin. (3) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva deciziei nr. 776 din 3 decembrie 2002 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, privind pe inculpatul C.V. Casează decizia atacată și sentința penală nr. 93 din 25 iulie 2002 a Tribunalului Călărași numai cu privire la aplicarea măsurii educative a internării într-un institut de reeducare. Înlătură aplicarea art. 104 și art. 106 C. pen. În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit. c) C. pen. și art. 99 C. pen., condamnă pe inculpatul C.V. la trei pedepse de câte 3 ani și 6 luni închisoare fiecare. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa 3 ani și 6 luni închisoare.

Face aplicarea art. 71 – art. 64 C. pen., după împlinirea vârstei de 18 ani. Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor. Compută din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 7 iunie 2002, la zi. Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 300.000 lei, va fi plătit din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 18 septembrie 2003.