ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2773/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de contestatorul D.N.împotriva sentinței civile nr.26 din 4 noiembrie 2002 a Curții de Apel București, Secția a IV-a civilă. La apelul nominal s-a prezentat recurentul-contestator personal, precum și intimații S.C.”B.” S.A. prin lichidator S.C.”R.V.A.”S.A. și S.C.”P.M.C.” SRL, ambii prin consilier juridic N.C. Procedura completă. Instanța pune în discuția părților tardivitatea recursului în raport cu prevederile art.158 alin.3 C.proc.civ. Recurentul-contestator lasă la aprecierea instanței soluționarea problemei puse în discuție și solicită admiterea recursului conform notelor scrise pe care le depune. Consilier juridic C.N. solicită, față de aspectul pus în discuție, constatarea nulității recursului conform art.306 C.proc.civ.

C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 21 martie 2003, D.N.a formulat contestație, în contradictoriu cu S.C.B. (în faliment) prin lichidatori S.C.”R.V.A.”S.A. și S.C.”P.M.C.” SRL, împotriva actelor de executare silită îndeplinite în dosarul de executare nr.36/2000 înregistrat la Judecătoria Buftea. Investită cu judecarea contestației, Curtea de Apel București, Secția a IV-a civilă, prin sentința nr.26 din 4 noiembrie 2002, și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Buftea. S-a reținut că, în conformitate cu art.400 C.proc.civ., contestația se introduce la instanța de executare, iar potrivit art.373 din același cod, hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii se execută de către executorul judecătoresc din circumscripția judecătoriei în care se află bunul urmărit (în speță, un imobil situat în comuna Voluntari, satul Pipera).

Împotriva sentinței de declinare a competenței de soluționare a cauzei contestatorul D.N.a declarat recurs formulând susțineri pe fondul litigiului, respectiv cu privire la modul de desfășurare a procedurii de executare silită imobiliară, finalizată printr-o ordonanță de adjudecare definitivă a imobilului în cauză. Recursul este tardiv. În conformitate cu art.158 (1) C.proc.civ., când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, ea este obligată să stabilească instanța competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent. Potrivit alineatului (2) al textului citat, dacă instanța se declară competentă, va trece la judecarea pricinii, cel nemulțumit putând să facă, potrivit legii, apel sau recurs după darea hotărârii asupra fondului, iar potrivit alineatului (3), dacă instanța se declară necompetentă, împotriva hotărârii se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.

În cauză, hotărârea prin care instanța s-a declarat necompetentă (sentința civilă nr.26/2002) a fost pronunțată la 4 noiembrie 2002, dată în raport de care recursul înregistrat la 6 ianuarie 2003 este declarat cu depășirea termenului legal, urmând a fi respins ca tardiv.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge, ca tardiv, recursul declarat de contestatorul D.N.împotriva sentinței nr.26 din 4 noiembrie 2002 a Curții de Apel București, Secția a IV-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 iunie 2003.