ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 346/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 346/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
D E C
I Z I A NR.346 DOSAR
NR. 4604/2002
S-a
luat în examinare recursul declarat de condamnatul O.M. împotriva deciziei
penale nr.317 din 30 septembrie 2002 a Curții de Apel Suceava.
S-a
prezentat recurentul condamnat, aflat în stare de arest, asistat de avocat V.F.
apărător din oficiu.
Procedura
de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul
a cerut admiterea recursului declarat de condamnat.
Procurorul
a pus concluzii de respingere a recursului, nefiind îndeplinite condițiile
legale pentru întreruperea executării pedepsei.
În
ultimul cuvânt recurentul condamnat a lăsat la aprecierea instanței modul de
soluționare a cauzei.
C U R T E A
Asupra
recursului de față;
În
baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin
sentința penală nr.206 din 28 mai 2002, Tribunalul Botoșani a respins, ca
nefondată, cererea prin care condamnatul O.M. solicita întreruperea executării
pedepsei de 6 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.204/2001 a
aceleiași instanțe, motivându-se că în cauză nu sunt întrunite condițiile
impuse de art.453 lit.c Cod procedură penală, în sensul că prezența petentului
în cadrul familiei sale nu este absolut necesară.
Curtea
de Apel Suceava, prin decizia penală nr.317 din 30 septembrie 2002, a respins
apelul formulat de condamnatul O.M..
Împotriva
menționatelor hotărâri, condamnatul a declarat recurs, susținând, ca și în apel
că instanțele nu au acordat semnificația necesară anchetei sociale efectuată în
cauză.
Recursul
nu este fondat.
Potrivit
art.453 lit.c raportat la art.455 Cod procedură penală, executarea pedepsei
închisorii poate fi întreruptă când din cauza unor împrejurări speciale
executarea acesteia ar avea consecințe grave pentru condamnat, familia sau
unitatea la care lucrează.
Cum
din cuprinsul anchetei sociale efectuată în cauză rezultă că anterior
încarcerării, condamnatul nu a realizat venituri cu caracter permanent pentru a
contribui la întreținerea minorului rezultat din concubinajul cu Ferar Liliana,
în mod just cele două instanțe au reținut că cererea acestuia nu întrunește
condițiile impuse de art.453 lit.c Cod procedură penală.
În
consecință, urmează ca recursul declarat de condamnatul O.M. nefiind întemeiat,
să fie respins, ca atare, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor
judiciare către stat.
Onorariul
cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului
Justiției.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul O.M.
împotriva deciziei penale nr.317 din 30 septembrie 2002 a Curții de Apel
Suceava.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 650.000 lei
cheltuieli judiciare, din care 150.000 lei, reprezentând onorairul pentru
apărarea sa din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată
în ședință publică, azi 23 ianuarie 2003.