ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1597/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 183 din 13

septembrie 2002, pronunțată de Tribunalul Buzău a fost condamnat inculpatul

B.I. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii

de vătămare corporală prevăzută de art. 181 cu aplicarea art. 37 lit. a) C.

pen., prin schimbarea încadrării juridice din tentativă la infracțiunea de omor

calificat, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1) și art. 175 lit.

c) cu aplicarea art. 37 lit. a) din același cod.

În baza art. 83 C. pen., s-a revocat

suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată

inculpatului prin sentința penală nr. 1551 din 28 iunie 2000 a Judecătoriei

Focșani, dispunându-se executarea ei alături de pedeapsa aplicată, acesta având

de executat, în total, 4 ani și 6 luni închisoare.

A fost menținută starea de arest a

inculpatului și s-a dedus din pedeapsă perioada arestării preventive cu

începere de la 3 decembrie 2001, la zi.

În temeiul art. 118 lit. c) C. pen.,

s-a dispus confiscarea de la inculpat a unei toporiști, corp delict.

Inculpatul a fost obligat la

1.894.100 lei plus dobânda legală, cu titlu de despăgubiri civile către

Spitalul județean Focșani și la 6.000.000 lei cu același titlu către partea

civilă C.A.

S-a reținut că, la data de 27

octombrie 2001, în jurul orei 20,00, pe când partea vătămată C.A. trecea cu

căruța pe ulița pe care locuiește mama inculpatului și în momentul în care a

ajuns în dreptul acestei locuințe, pe fondul unei stări conflictuale mai vechi,

inculpatul a ieșit din curtea mamei sale având în mână o secure, s-a apropiat

prin spatele căruței de partea vătămată și, înainte ca aceasta să-l observe,

i-a aplicat o lovitură cu muchia securei în cap, în zona parieto-occipitală.

În urma agresiunii, partea vătămată

a suferit leziuni care au necesitat 25 - 30 zile de îngrijiri medicale și nu au

fost de natură să-i pună în primejdie viața.

Curtea de Apel Ploiești, secția

penală, prin decizia penală nr. 569 din 9 decembrie 2002, a admis apelurile

declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău și partea civilă C.A. și,

în temeiul art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică în tentativă

la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174

alin. (1) și art. 175 lit. i) cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., texte în

baza cărora a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 8 ani închisoare și 4 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și e) din același

cod. La această pedeapsă a adăugat pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru care

s-a revocat suspendarea condiționată a executării, dispunându-se ca inculpatul

să execute, în total, pedeapsa de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea unor

drepturi.

Totodată, a majorat despăgubirile

civile la care inculpatul a fost obligat către partea civilă C.A. la 15.000.000

lei.

Prin aceeași decizie a respins ca

nefondat apelul inculpatului.

S-a motivat, în esență, că

inculpatul a aplicat victimei, persoană în vârstă o lovitură de mare

intensitate, cu un obiect apt de a ucide (topor) și într-o zonă vitală (cap),

împrejurări care ar fi trebuit să convingă instanța de fond că acesta a

acționat cu intenția chiar și indirectă de a-i suprima viața.

Declarând recurs, inculpatul B.I. a

solicitat să fie menținută hotărârea instanței de fond, care a stabilit că a

săvârșit infracțiunea de vătămare corporală prevăzută de art. 181 C. pen.

Recursul inculpatului nu este

fondat.

În speță, s-a probat că, în

contextul relațiilor conflictuale preexistente, inculpatul, fără să fie

observat de victimă, s-a apropiat de aceasta în timp ce trecea cu căruța pe

uliță și din spate i-a aplicat o lovitură cu muchia unei securi în zona

parieto-occipitală stângă. Este adevărat că leziunile suferite de victimă au

necesitat 25 - 30 zile de îngrijiri medicale și nu i-au pus viața în pericol,

însă, este de observat că șocul loviturii a fost în bună parte amortizat de

căciula din blană pe care victima o purta pe cap.

În acest context, este evident că

autorul nu a urmărit numai o simplă vătămare corporală a victimei, ci

suprimarea vieții acesteia, întrucât a folosit un obiect apt de a suprima viața,

a aplicat lovitura într-o zonă vitală și cu suficientă intensitate de vreme, ce

chiar amortizat de căciulă, șocul loviturii a produs leziuni vindecabile în 25

- 30 zile de îngrijiri medicale, intenția sa (dedusă din aceste elemente de

fapt) intrând în latura subiectivă a tentativei de omor.

Examinând și analizând complet

probele administrate, instanța de apel a încadrat corect în dispozițiile legii

fapta comisă de inculpat și a aplicat acestuia o pedeapsă bine individualizată

în raport de dispozițiile cuprinse în art. 72 C. pen.

Întrucât nu au fost constatate alte

motive de casare, susceptibile a fi examinate din oficiu, recursul inculpatului

va fi respins ca nefondat, iar acesta va fi obligat la cheltuieli judiciare

către stat.

Din pedeapsa aplicată se va deduce

la zi timpul arestării preventive.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul B.I. împotriva deciziei penale nr. 569 din 9 decembrie

2002 a Curții de Apel Ploiești.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 3 decembrie 2001, la 28 martie

2003.

Obligă pe recurentul inculpat la

plata sumei de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pronunțată în ședință publică, azi

28 martie 2003.