ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2208/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2208/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 287 din 27
octombrie 2003, pronunțată de Tribunalul Bihor, a fost condamnat inculpatul
S.O.B.
la pedeapsa de 2 ani și 8 luni
închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin.
(2) lit. c), cu aplicarea art. 99 alin. (3) C. pen.
A fost menținută starea de arest a
inculpatului și s-a computat perioada arestării preventive, cu începere de la 3
mai 2003 la zi.
Totodată, s-a luat act că partea
vătămată D.P. nu s-a constituit parte civilă.
Pentru a pronunța această sentință,
prima instanță a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:
La data de 3 mai 2003, în jurul
orelor 11,00, inculpatul S.O.B., s-a aflat pe str. Ciheului din Oradea,
împrejurare în care a observat-o pe partea vătămată D.P., ce se deplasa singură
și pe care nu o cunoștea. Inculpatul a urmărit-o circa 150 m, a ajuns-o și prin
surprindere i-a smuls din mână un portofel, după care a fugit printre blocuri
și s-a ascuns în scara unui bloc.
Partea vătămată a început să strige
și i-a cerut ajutorul martorului M.I.C., care l-a urmărit pe inculpat, l-a
surprins în scara blocului, unde se ascunsese și a recuperat bunurile sustrase
victimei. După reținerea făptuitorului acesta a fost dus la poliție pentru
cercetări, iar bunurile au fost restituite părții vătămate.
Situația de fapt expusă a fost
stabilită pe baza plângerii și declarațiilor părții vătămate,
proceselor-verbale de confruntare, depozițiilor martorilor M.I.C., M.I. și P.S.,
probe coroborate cu declarațiile inculpatului care a recunoscut infracțiunea,
pentru care a fost trimis în judecată, atât în faza de urmărire penală
(inclusiv în prezența apărătorului din oficiu, avocat B.R.) cât și în cea de
cercetare judecătorească.
Curtea de Apel Oradea, prin decizia
penală nr. 241 din 9 decembrie 2003, a respins apelul formulat de inculpat,
apel ce a vizat exclusiv individualizarea pedepsei.
Împotriva acestei decizii inculpatul
a declarat recurs, prin care a solicitat achitarea, întrucât nu el este autorul
infracțiunii de tâlhărie, ci P.S.
Recursul nu este fondat.
Instanța de fond a stabilit în mod
corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, încadrând corespunzător din
punct de vedere juridic fapta comisă în textul de lege menționat. La rândul
său, instanța de apel, a verificat în baza art. 371 C. proc. pen., sentința
pronunțată și justificat a respins apelul formulat.
Apărarea formulată de inculpat
pentru prima dată în recurs, în sensul că nu el este autorul infracțiunii, nu
poate fi reținută.
În mod constant inculpatul a
recunoscut că a comis infracțiunea de tâlhărie, recunoaștere făcută cu ocazia
audierii sale de către procuror în prezența apărătorului, cât și în faza de
cercetare judecătorească.
Aceste recunoașteri se coroborează
cu toate celelalte probe administrate.
Susținerile inculpatului, că ar fi
fost constrâns să comită infracțiunea de către P.S., sunt contrazise atât de
partea vătămată cât și de martorii M.I.C. și M.I., care au menționat în
declarațiile date că la locul faptei, nu l-au văzut decât pe inculpat.
În consecință, atâta vreme cât mijloacele
de probă, în ansamblul lor, au evidențiat că inculpatul a fost autorul
infracțiunii de tâlhărie, recursul formulat este nefondat și va fi respins, în
temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va computa perioada arestării
preventive, iar în baza art. 192 alin. (2) din același cod, inculpatul va fi
obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul S.O.B., împotriva deciziei penale nr. 241/ A din 9
decembrie 2003 a Curții de Apel Oradea.
Deduce din pedeapsă, timpul
arestării preventive a inculpatului de la 3 mai 2003, la 23 aprilie 2004.
Obligă pe recurent la plata sumei de
1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei,
reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
23 aprilie 2004.